Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Macro climat financiar
2015, vârful de plată pentru împrumutul de stabilizare macroeconomică din 2009

Dan Pălăngean, consultant strategie BNR
Economistul nr. 37-38, 6 octombrie 2014


Macro climat financiar 2015, vârful de plată pentru împrumutul de stabilizare macroeconomică din 2009

România va trebui să aloce anul viitor, în plus față de acest an, aproape o jumătate de procent din PIB pentru plățile aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu FMI-UE-BM. Astfel, în anul 2015 va fi atins vârful de plată pentru achitarea datoriilor contractate cu acel prilej, suma totală necesară (rate de capital plus dobânzi și comisioane) fiind de peste 1,8 miliarde euro.

Este o sarcină dificilă, în situația în care ar fi trebuit să continuăm procesul de consolidare a finanțelor publice prin reducerea deficitului bugetar. Mai ales în contextul angajării publice a guvernului pentru majorarea cu 5% a pensiilor de la 1 ianuarie 2015 și reducerea CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie 2014. În plus, a apărut necesitatea majorării cheltuielilor pentru apărare mai aproape de angajamentul de 2,38% asumat la intararea în NATO. Chiar dacă se vehiculează deja o extindere a deficitului permis de 0,2% din PIB față de angajamentele asumate anterior, în mod evident va trebui să alocăm în plus cu mult mai mult decât atît pentru modernizarea forțelor armate.

Serviciul datoriei pentru pachetul de asistență externă FMI-UE-BM din 2009 (milioane euro)

Anul200920102011201220132014201520162017
Total serviciu datorie201011833611.1751.1621.8161151.265
-rate de capital0001259579781.65401.150
-plăți dobânzi și comisioane20101183236218184163115115
 
Anul201820192020202120222023 Total 
Total serviciu datorie201011833611.1751.162 9.717 
-rate de capital000125957978 8.215 
-plăți dobânzi și comisioane20101183236218184 1.502 

Sursa: Ministerul Finanțelor

Modul în care vor fi gestionate veniturile și cheltuielile statului în perioada următoare prezintă interes pentru instituțiile care ne-au ajutat să depășim criza economică, în special pentru că nu vom mai depinde de finanțarea acestora. Mai ales că succesul durabil al programelor de asistență pentru România va fi confirmat sau nu la nivelul imaginii publice de evoluțiile din perioada 2015-2016.

Rambursarea banilor luați cu împrumut în trecut și care trebuie achitați din taxe și impozite colectate în prezent și viitor a fost eșalonată decalat pentru cele trei entități de la care au venit banii, începând cu FMI, continuând de anul viitor cu UE și terminând cu BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, membră a grupului Băncii Mondiale).

Rambursarea împrumutului de la FMI (milioane euro)

Anul2009-20112012201320142015Total
Total1211881.0121.0001562.478
-rate de capital01259579781542.215
-dobânzi și comisioane1216355222263

Sursa: Ministerul Finanțelor

De fapt, în mod normal, Ministerul Finanțelor nu ar fi luat bani din tranșele oferite de FMI, bani care aveau ca destinație de principiu consolidarea rezervei valutare și au fost gestionați de BNR (inclusiv rambursarea cu succes a banilor datorați, fără a afecta nivelul rezervei valutare din prezent). Cele aproximativ 2,2 miliarde de euro datorie au acoperit, însă, la finele lui 2009, un gol temporar în vistierie.

Gol generat în principal de nivelul nesustenabil al pensiilor indexate riscant și în avans față de confirmarea rezultatelor economice aparent foarte bune la finele lui 2008. Și care au trebuit achitate pe fondul scăderii semnificative a economiei din 2009. Nota de plată, care a cumulat aproape 2,5 miliarde euro, fost repartizată până în acest an, cu un mic rest pe 2015.

Este și unul dintre motivele pentru care rambursarea celor 5 miliarde euro venite de la UE se va face începând de-abia de la anul (după ce deja am achitat 622 milioane euro fără a achita nimic din datoria principală). Vârful de plată este dat de mica suprapunere cu restul de plată de la FMI, dar și de valoarea maximă stabilită pentru anul viitor, în contextul în care pentru anul electoral 2016 a fost sistată plata în contul datoriei principale, urmând să curgă doar dobânzile și comisioanele (104 milioane euro).

Rambursarea împrumutului de la UE (milioane euro)

Anul2009-201420152016201720182019Total
Total6221.6501041.2541.4631.0346.090
-rate de capital01.50001.1501.3501.0005.000
-dobânzi și comisioane62215010410477341.090

Sursa: Ministerul Finanțelor

De remarcat că, până la achitarea completă a banilor datorați pentru ajutorul din partea UE, suma achitată în plus pe dobânzi și comisioane va reprezenta 22% din banii primiți, față de numai 12% în cazul banilor de la FMI și 15% în cazul banilor de la BIRD. Din decalare în decalare, plata acestora din urmă va ajunge la scadență de-abia în 2022-2023.

Rambursarea împrumutului de la BM (BIRD) (milioane euro)

Anul2009-202120222023Total
Total1346114041.149
-rate de capital06004001.000
-dobânzi și comisioane134114149

Sursa: Ministerul Finanțelor

Una peste alta, ca imagine de ansamblu, pentru banii obținuți în 2009 pe partea Ministerului Finațelor, aproximativ 8,2 miliarde de euro, va trebui să rambursăm în plus cam un miliard și jumătate de euro (ceea ce e rezonabil; dacă am fi apelat la piețele private de capital, am fi plătit cu mult mai mult) pe parcursul a 14 ani. Anul viitor de-abia vom începe să dăm înapoi ceea ce ar fi trebuit, în mod normal, să reprezinte strict partea ce revenea Ministerului Finanțelor. Iar asta pe fondul programului de restrângere a deficitului bugetar și de încadrare a deficitului structural în corsetul de 1% din PIB (acel mediatizat MTO – medium term objective).

Toate acestea explică discuțiile tehnice pe care autoritățile române le poartă cu specialiștii FMI cât mai departe de emoțiile induse de lupta politică și dificultatea obiectivă de a veni cu o ofertă credibilă de beneficii sustenabile în timp pentru electorat. Și încercarea de a deplasa accentul și energiile dinspre modul de prezentare a problemelor către rezolvarea lor.

Cuvinte cheie: dosar | documentar | macro | financiar
Articolul face parte din dosarul Macro Climat Financiar
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I