Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

La cumpăna anilor 2015-2016
Continuitate, schimbare, incertitudini

Economistul nr. 49-50, 14 decembrie 2015

La cumpăna anilor 2015-2016 Continuitate, schimbare, incertitudini

Documentarul pe care îl supunem atenției cititorilor în acest ultim număr al „Economistului” pe anul în curs nu își propune o trecere în revistă exhaustivă a ceea ce a însemnat 2015 în special pentru economia românească și nici să contureze, până la detalii, profilul lui 2016. Sunt prea multe elemente demne de interes, acum, la despărțirea de un an și de pregătire a trecerii la un altul pentru a putea fi „înghesuite” într-un spațiu publicistic relativ restrâns. În consecință, rememorările vizează un scop limitat: să pună accentul, așa cum se precizează în titlul acestui documentar, pe ceea ce au reprezentat continuitatea și schimbarea din perspectiva unui an electoral ce se anunță deosebit de tensionat.

O „originală” alternanță la putere

Din momentul în care proaspăt alesul președinte al României, Klaus Iohannis, a declarat public că își dorește „un guvern al său”, devenise limpede că zilele Cabinetului Ponta aveau să fie numărate. Se discuta despre posibilitatea constituirii unei alte majorități parlamentare, mizându-se pe disponibilitatea UNPR de a sluji politicile prezidențiale (evident, „în numele interesului național”), dar și pe organizarea de alegeri anticipate. În ciuda unui aparent nivel de stabilitate acceptabil, „apele subterane” au erodat continuu bazele guvernării întrucât – odată cu dispariția USL și cu pierderea alegerilor prezidențiale de către șeful PSD – nu mai exista suficientă legitimitate nici în privința Parlamentului și nici a Cabinetului Ponta. Aceasta este una dintre explicațiile principale ale „neprevăzutei” modalități de instalare a mult-doritului „guvern al președintelui Iohannis”. Sigur, au contat mult emoțiile declanșate de „cazul Clubului Colectiv”, de moartea unui polițist care „deschidea drumul” limuzinei vicepremierului Gabriel Oprea, dar prea puțini sunt naivii care să considere că acestea au fost cauzele demisiei premierului Ponta, ci au constituit – așa cum la mijlocul secolului al XIX-lea a apreciat Nicolae Bălcescu – doar „ocazia” unor evenimente cu adevărat importante.

În alte documentare din „Economistul” am prezentat, pe larg, nu numai desfășurarea „operațiunilor” de schimbare a guvernului în funcțiune până la începutul lunii noiembrie a.c., ci am încercat să evaluăm sub aspect politico-economic rolul „străzii” și al unui „guvern tehnocrat”. Nu vom reveni asupra acestor teme, după cum nu împărtășim nici diversele teorii ale „conspirației”. Desigur, multe manevre se petrec în „culisele” Puterii, însă – până la urmă – contează rezultatele. Nu este vorba despre acceptarea formulei clasice potrivit căreia „scopul scuză mijloacele” întrucât, dacă este vorba despre „o revoluție morală”, așa cum o cerea „strada”, devine inacceptabilă, mai ales sub aspect etic, manipularea stărilor de spirit ale unor segmente semnificative ale populației în scopuri oculte, indezirabile.

Acestea fiind spuse, să trecem la reamintirea unor evenimente, a unor fapte și date care pot să alcătuiască un „tablou” concludent al anului care se va încheia în curând și a perspectivelor celui care vine.

Evoluții macroeconomice în 2015

Produsul intern brut (PIB) a înregistrat în primele 9 luni din 2015 – comparativ cu aceeași perioadă din 2014 – o creștere, în termeni reali, de 3,7%. Această evoluție a avut loc în condițiile creșterii economice din trimestrul I de 4,3%, în trimestrul II de 3,4% și de 3,6% în trimestrul III față de perioadele corespunzătoare din 2014.

Creșterea economică menționată s-a bazat, îndeosebi, pe contribuția cererii interne pentru investiții și consum care au amplificat activitatea din servicii, construcții și industrie.

Formarea brută de capital fix s-a majorat cu 6,8% față de 9 luni 2014, iar consumul populației cu 5,7%, fiind favorizat de măsura reducerii cotei TVA la 9% la alimente și servicii de alimentație publică.

Exportul net a avut o contribuție negativă la evoluția PIB, respectiv cu un procent, creșterea exporturilor de bunuri și servicii (5,7%) fiind inferioară dinamicii importurilor de bunuri și servicii (8,0%).

Din punctul de vedere al ofertei interne, este de remarcat faptul că s-au obținut creșteri ale valorii adăugate brute în sectoarele: construcții (5,4%), servicii (5,0%) și industrie (2,0%), în timp ce în agricultură valoarea s-a redus cu 11,4%.

Rezultatele economice la care ne referim, împreună cu măsurile de relaxare fiscală adoptate în 2014 și 2015 (reducerea CAS la angajator cu 5 p.p. și reducerea cotei de TVA cu 15 p.p. la produsele alimentare și la serviciile de alimentație) confirmă posibilitatea realizării unei creșteri economice, în 2015, de 3,6%.

Evoluția în termeni reali a produsului intern brut

Începând cu luna iunie, prețurile de consum au înregistrat scăderi la toate produsele alimentare, băuturi nealcoolice și servicii de alimentație publică (măsură ce a intrat în vigoare la 1 iunie 2015). În octombrie, inflația anuală a ajuns la -1,64%.

Pe temeiul acestor evoluții se așteaptă ca la sfârșitul anului 2015 să se înregistreze o inflație negativă de 0,7%, și ca medie anuală o scădere a prețurilor de 0,5%.

Conform prognozei de toamnă a CE, creșterea potențială a României este departe de valorile dinaintea crizei, unanim acceptate ca fiind nesustenabile și generatoare de grave deficite interne și externe, însă la orizontul anului 2017 depășește valoarea de 3%, practic ajungând din urmă Polonia.

Utilizând metodologia comună și agreată la nivelul tuturor celor 28 de state membre, dar pe baza cadrului intern și cu orizont de prognoză anul 2019 (față de 2017 în prognoza CE), rezultă o accelerare a dinamicii PIB potențial al României la peste 3% în 2016 și chiar peste 4% din 2018.

Contribuția factorilor la creșterea PIB potențial

Contribuții - % -
 PIB potențialCapitalMuncăPTFOutput Gap
20141,80,6-0,61,8-2,3
20152,60,8-0,32,1-1,4
20163,20,90,02,3-0,6
20173,71,10,22,4-0,1
20184,11,20,32,50,3
20194,21,40,32,50,7

Notă: Diferențele la însumare, unde este cazul, se datorează rotunjirilor
Sursa: Comisia Națională de Prognoză

Reluarea începând cu anul 2015 a creșterii investițiilor în economia națională (atât pe componenta construcții, cât și pe cea de echipamente) conduce la dinamici ridicate ale formării brute de capital fix, care se reflectă într-o contribuție progresivă pozitivă a stocului de capital la creșterea potențială. Referitor la factorul muncă, acesta trece la o contribuție ușor pozitivă începând cu anul 2017, pe fondul unor evoluții demografice negative care sunt compensate de creșterea ratei de ocupare, însă cel mai important aspect calitativ al perspectivelor PIB potențial este dat de revenirea productivității totale a factorilor ca principal motor al creșterii economice potențiale.

O duzină de măsuri sociale

Credem că ar fi util și un exercițiu de memorie privind măsurile de ordin social care și-au pus amprenta nu numai asupra anului 2015, ci și asupra perioadei următoare. În acest fel, controversele pe teme sociale (apreciate de unii politicieni și comentatori drept „pomeni electorale” din anul 2016) vor avea și un suport faptic solid:

  1. majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2015: 975 lei și de la 1 iulie 2015: 1050 lei;
  2. sporirea salariilor personalului din sănătate și asistență socială cu 100 lei, din luna ianuarie 2015, cu excepția personalului care în anul 2015 a beneficiat de majorarea salariului de bază cu sume mai mari decât 100 lei, ca urmare a majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
  3. creșterea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ cu 5% de la 1 martie 2015 și cu încă 5% de la 1 septembrie 2015.
  4. indexarea valorii punctului de pensie cu 5%; creșterea indemnizației sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei; creșterea alocației pentru susținerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil;
  5. ridicarea alocației de plasament la 600 lei; majorarea alocației de hrană pentru adulți cu dizabilități și persoane vârstnice din centre de asistență socială de la 8 la 16 lei pe zi; restituirea eșalonată a debitelor recuperate de la pensionari și persoanele aflate în concediu de creștere a copilului;
  6. majorarea salariilor personalului din unitățile sanitare și din sistemul de asistență socială cu 25% din luna octombrie a.c.;
  7. sporirea salariilor cadrelor didactice cu 15% începând cu 1 decembrie 2015;
  8. dublarea alocației de stat pentru copii;
  9. dublarea indemnizațiilor pentru persoanele persecutate din motive politice și etnice;
  10. pensii de serviciu pentru personalul auxiliar din instanțe și parchete, aviatori, personalul diplomatic și consular, funcționari publici parlamentari;
  11. majorarea cu 12% a salariilor personalului din autoritățile administrației locale;
  12. majorarea cu 10% a salariilor personalului bugetar cu excepția celui din unitățile sanitare, sistemul de asistență socială și din unitățile de învățământ.

„Povara” fiscală, între plus și minus

Un „inventar” al măsurilor de ordin fiscal va avea – la rândul lui – darul să clarifice o serie de aspecte asupra cărora mai planează încă multe semne de întrebare. Așadar, cum au evoluat cuantumurile unor impozite și taxe.

IMPOZITUL PE VENIT ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII: ♦ 1 februarie – scutirea de impozit a veniturilor realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat din activitățile independente, precum și din activități agricole, silvicultură și piscicultură; ♦ 10 iulie – revizuirea definiției activității independente în sens fiscal, precum și a criteriilor ce trebuie îndeplinite pentru ca o activitate generatoare de venituri să fie considerată independentă. Revizuirea a avut în vedere adaptarea definiției activității independente în sens fiscal la specificul desfășurării activității de către contribuabilii persoane fizice.

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ: ♦ 1 ianuarie – modificarea locului prestării pentru serviciile electronice, de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune prestate către persoane neimpozabile stabilite în Uniunea Europeană. Potrivit noilor prevederi, locul prestării pentru astfel de servicii se consideră a fi statul membru în care este stabilit beneficiarul. Pentru a se evita înregistrarea prestatorilor de servicii în toate statele membre s-a implementat un regim special și pentru persoanele impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nestabilite în statul membru de consum; ♦ 1 iunie – extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, precum și pentru serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice.

ACCIZE: ♦ 1 ianuarie – nivelul accizelor nu se mai exprimă în euro, ci în lei pe unitatea de măsură, utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014, nivel care va fi actualizat cu indicele prețurilor de consum începând cu 1 ianuarie 2017.

IMPOZITUL PE CONSTRUCȚII: ♦ 1 ianuarie – reducerea cotei de impozitare de la 1,5% la 1% și adăugarea altor excepții pentru stabilirea bazei impozabile a impozitului pe construcții (ex. valoarea construcțiilor situate în afara frontierei de stat a României, valoarea construcțiilor din domeniul public al statului și care fac parte din baza materială de reprezentare și protocol, precum și cele din domeniul public și privat al statului, valoarea construcțiilor deținute de structurile sportive, definite potrivit legii).

IMPOZITE DIRECTE: ♦ 1 ianuarie – prorogarea impozitului în cotă 0,5% asupra veniturilor obținute din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale (aplicabilitate: 1 februarie 2013 - 31 decembrie 2014) și a impozitului în cotă de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (aplicabilitate: 1 februarie 2013 - 31 decembrie 2014).

Execuția bugetară. Așteptări și surprize

Conform datelor operative, execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 9,04 miliarde lei, respectiv 1,28% din PIB, față de excedentul de 1,9 miliarde lei, respectiv 0,29% din PIB, înregistrat la aceeași dată în anul 2014. În aceste condiții, soldul primar pozitiv aferent primelor 10 luni ale anului 2015 reprezintă 2,5% din PIB.

VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT: în sumă de 191,6 miliarde lei, reprezentând 27,2% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,6 puncte procentuale.

VENITURILE ÎNCASATE DIN ECONOMIA INTERNĂ: fără fonduri de la Uniunea Europeană, au fost în sumă de 181.447,2 milioane lei (25,8% din PIB), cu 7% mai mari comparativ cu încasările aceleiași perioade din 2014.

VENITURILE FISCALE: 117.213,7 milioane lei, în creștere cu 10,5% comparativ cu perioada similară din anul precedent.

VENITURILE NEFISCALE: o creștere de 11,2% comparativ cu încasările perioadei din 2014.

SUMELE RAMBURSATE DE UE ÎN CONTUL PLĂȚILOR EFECTUATE: o creștere de 28,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

CHELTUIELILE BUGETULUI CONSOLIDAT: 182.575,1 milioane lei, reprezentând 25,9% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB s-au diminuat cu 0,4 puncte procentuale.

În evoluția acestora, față de aceeași perioadă a anului precedent, se constată o creștere substanțială, cu 41,2%, a cheltuielilor pe proiecte cu finanțare din fonduri U.E. În acest context, se înregistrează și o majorare nominală, cu 11,6%, a cheltuielilor cu investițiile care includ pe lângă cheltuielile de capital și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe și care se ridică la 22,7 miliarde lei.

STOCUL ARIERATELOR BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT: la sfârșitul lunii octombrie 2015 s-a ridicat la 295,12 milioane lei.

Plăți restante
- milioane lei –

Bugetul de stat și AutonomeBugete LocaleBugetul Asigurărilor SocialeTOTAL
30 iunie 201531 octombrie 201530 iunie 201531 octombrie 201530 iunie 201531 octombrie 201530 iunie 201531 octombrie 2015
13,7517,92248,06277,110,090,09261,91295,12

Nota: Include arieratele conform definiției din acordul cu FMI (plăți restante peste 90 zile)

Două Coduri care au „zguduit” lumea politicii vs. lumea afacerilor

După mai bine de doi ani de dezbateri publice, la începutul lunii iulie 2015, Codul fiscal și Codul de procedură fiscală riscau să nu primească „binecuvântarea” prezidențială. Suspansul a fost determinat de „răzgândeala” unor factori decidenți determinată de unele influențe externe destul de transparente. Ne referim la opoziția exprimată de așa-numita Troică, respectiv FMI, CE și BM față de măsurile de relaxare fiscală combinate cu o serie de creșteri salariale. Cu toate că parlamentarii PNL au votat aproape în unanimitate cele două Coduri, la scurt timp și-au schimbat poziția și au cerut revizuirea unor prevederi care – cum am precizat – fuseseră inițial acceptate și de ei. Nu are rost să rememorăm toate „episoadele” care au precedat reluarea votului în Parlament, ci ne vom limita la rezultatul final.

Noul Cod fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 își va produce, cum se știe, principalele efecte de stimulare a economiei în anul 2016. Autoritățile guvernamentale, atât cele dinainte de „alternanța la putere”, cât și cele de după au apreciat și apreciază că prin măsurile de relaxare fiscală agenții economici sunt stimulați, pe de o parte, să majoreze câștigurile salariale sau să creeze locuri de muncă, iar pe de altă parte, să reia în forță procesul investițional. În condițiile reducerii prețurilor ca urmare a măsurii de scădere a cotei de TVA, populația va putea cumpăra mărfuri mai multe. În timp, pentru asigurarea cererii suplimentare, agenții economici se vor preocupa pentru creșterea producției, inclusiv prin noi capacități de producție.

Estimări pentru anul viitor – balans între optimism și realism

Evoluția estimată pentru anul 2016 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari este următoarea:

Principalii indicatori macroeconomici

IndicatoriAnul 2016
PIB – milioane lei746.600
Creștere economică %4,1
Inflația medie anuală %0,5
Curs mediu lei/euro4,44
Venituri BGC – milioane lei231.125
Ponderea veniturilor totale în PIB31,0
Cheltuieli BGC – milioane lei252.031
Ponderea cheltuielilor totale în PIB33,8
Deficit – milioane lei29.905
Deficit – pondere în PIB2,8
Șomeri (număr total persoane)450.000
Câștig salarial mediu net lei lunar1.950

Contribuția componentelor de utilizare la creșterea reală a PIB

 - procente-
 20152016
PRODUSUL INTERN BRUT3,64,1
Cererea internă4,64,7
Consum final
- Cheltuielile cu consumul privat, din care:
- Cheltuielile cu consumul final al populației
- Cheltuielile cu consumul guvernamental*, din care:
- Consumul colectiv efectiv al administrației publice
3,0
2,8
2,8
0,2
0,2
3,2
3,0
2,9
0,3
0,2
Formarea brută de capital
- Formarea brută de capital fix
- Modificarea stocurilor
1,6
1,7
0,0
1,4
1,4
0,0
Exportul net
- Exportul de bunuri și servicii
- Importul de bunuri și servicii
-1,0
3,0
4,0
-0,6
2,4
3,0

Notă: Eventualele neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor
*Consumul guvernamental include consumul individual și consumul colectiv al administrației publice

Contribuția ramurilor la creșterea reală a PIB

 - procente -
 20152016
Industrie0,71,2
Agricultură, silvicultură, pescuit-0,10,1
Construcții0,40,4
Total servicii2,21,8
Impozite nete pe produs0,50,6
PRODUS INTERN BRUT3,64,1

Notă: Eventualele neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor

 2015201620172018
PIB (mil. lei)704.500746.600795.300848.700
Cheltuieli fiscale* (mil. lei)(% PIB)27.452(3,9)30.262(4,1)30.578(3,8)31.970(3,8)
din care:    
Impozit pe profit (mil. lei)(% PIB)936(0,13)997(0,13)841(0,11)794(0,09)
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor(% PIB)0351(0,05)361(0,05)370(0,04)
Impozit pe profit (mil. lei)(% PIB)8.653(1,23)9.605(1,29)9.968(1,25)10.251(1,21)
Taxa pe valoarea adăugată (mil. lei)(% PIB)10.069(1,43)10.334(1,38)10.093(1,27)10.879(1,28)
Accize(% PIB)041(0,01)43(0,01)46(0,01)
Contribuții sociale (mil. lei)(% PIB)4.437(0,63)5.572(0,75)5.819(0,73)6.092(0,72)
Impozite și taxe locale (mil. lei)(% PIB)3.357(0,48)3.362(0,45)3.452(0,43)3.539(0,42)

*Impactul a fost estimat pentru cheltuielile pentru care există raportări statistice. Impactul nu cuprinde scutirile care sunt conforme Directivelor UE

Ponderea veniturilor în total venituri bugetare pe anii 2015-2016 – milioane lei –

 20152016
 % din totalSume% din totalSume
Venituri bugetare total100,0227.826100,0231.125
Impozit pe profit6,013.7266,214.385
Impozit pe salarii și venit11,526.11911,326.207
Impozite și taxe pe proprietate2,55.7752,65.980
TVA25,057.00122,652.342
Accize11,426.04211,827.382
Impozite pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale0,37730,4837
Alte venituri fiscale3,68.2393,98.990
Contribuții asigurări sociale25,056.99726,761.749
Venituri nefiscale8,118.3608,319.146
Venituri din capital0,49130,4952
Sume primite de la UE6,113.8825,713.156

Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2016 le înregistrează contribuțiile cu 26,7%, urmate de TVA cu 22,6%, accize 11,8%, impozit pe salarii și venit cu 11,3%.

 

Marea „necunoscută”: gradul de absorbție a fondurilor europene

După cum este bine cunoscut, inclusiv potrivit opiniilor exprimate de cei mai înalți factori decidenți din țară, dar și de la Bruxelles, în perioada 2007-2012 gradul de absorbție a fondurilor europene a fost unul extrem de scăzut, fapt ce a influențat decisiv performanța României în acest domeniu. Cu toate acestea, măsurile întreprinse încă din momentul înființării Ministerului Fondurilor Europene (MFE) au determinat accelerarea ritmului de implementare a Programelor Operaționale și au condus la evitarea pierderii automate de fonduri pentru anii 2013 și 2014.

Una dintre principalele realizări o reprezintă creșterea semnificativă a ratei de absorbție curente în perioada 2014 - august 2015, respectiv valoarea aplicațiilor de plată transmise CE de către România raportată la alocarea 2007-2013. Suma solicitată în această perioadă reprezintă 40% din suma solicitată în perioada 2007-2015.

Au fost remediate problemele funcționale apărute în mai multe Programe Operaționale și a fost restabilit fluxul de plăți din partea Comisiei Europene pe POS Mediu, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Regional și POS Transport.

A fost întărită structura Ministerului Fondurilor Europene, prin simplificarea și unificarea cadrului legislativ, fiind preluate Autoritățile de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Mediu, POS Transport.

De asemenea, s-a asigurat continuitate în finanțarea proiectelor prin alocarea temporară a unor sume din venituri din privatizare în scopul onorării cererilor de plată și rambursării cheltuielilor eligibile.

În ceea ce privește perioada de programare 2014-2020, la 6 august 2014, prin decizia (C) 2014 nr. 5515 final, au fost aprobate elemente ale Acordului de Parteneriat 2014-2020, document care reprezintă cadrul strategic pentru implementarea proiectelor finanțate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în exercițiul financiar 2014-2020. Programele operaționale subsecvente au fost aprobate prin decizii ale Comisiei Europene.

La 30 noiembrie 2015, cu o lună înaintea termenului limită de eligibilitate pentru perioada de programare 2007-2013, situația celor 7 programe operaționale finanțate din Obiectivul Convergență se prezenta astfel:

ALOCAREA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE. Alocarea pentru România a fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007-2013 a fost de 19,51 miliarde euro, din care 19,05 miliarde euro alocate programelor operaționale aferente obiectivului „Convergență”, iar 0,46 miliarde alocate obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Din totalul de 19,05 miliarde euro, 12,53 miliarde euro reprezintă fonduri structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European) și 6,52 miliarde euro Fondul de Coeziune.

PROIECTE DEPUSE. Pentru cele 7 programe operaționale au fost depuse 46.993 proiecte, în valoare totală de cca 80,2 miliarde euro, din care cca 53,3 miliarde euro reprezintă contribuție UE.

PROIECTE APROBATE. Din totalul proiectelor depuse, au fost aprobate 20.694 proiecte, în valoare totală de cca 41,2 miliarde euro; din această valoare, cca 25,2 miliarde euro reprezintă contribuție UE, ceea ce reprezintă 132,35% din alocarea UE 2007-2013.

CONTRACTE/DECIZII DE FINANȚARE SEMNATE CU BENEFICIARII. Au fost semnate 15.742 contracte de finanțare cu beneficiarii, de cca 34 miliarde euro, din care valoarea eligibilă de cca 26,67 miliarde euro. Din această valoare, fondurile UE reprezintă 20,9 miliarde euro. Contribuția UE aferentă contractelor semnate, în raport cu alocarea UE 2007-2013, este de 109,75%.

PLĂȚI CĂTRE BENEFICIARI. Plățile totale către beneficiari (pre-finanțări și rambursări) s-au ridicat la suma de cca 14,09 miliarde euro. Din această valoare, contribuția UE a însumat cca 12,49 miliarde euro, respectiv 65,58% din alocarea 2007-2013.

RATA DE ABSORBȚIE CURENTĂ. Valoarea declarațiilor de cheltuieli care au fost transmise Comisiei Europene este de 11,36 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție curentă de cca 59,63% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013. Din totalul de 11,36 miliarde euro, 5,43 miliarde euro reprezintă FEDR, 4,03 miliarde euro reprezintă FC și 1,9 miliarde euro reprezintă FSE.

RATA RAMBURSĂRILOR. Suma totală primită de România de la Comisia Europeană pentru perioada 2007-2013 este de 13,03 miliarde euro, ceea ce reprezintă 68,4% din alocarea UE. Din această sumă, 2,11 miliarde reprezintă pre-finanțări, iar 10,92 miliarde euro reprezintă sume rambursate de către Comisia Europeană. Rata rambursărilor reprezintă astfel 57,33% din total alocare pentru perioada 2007-2013. Din totalul de 10,92 miliarde euro, 5,18 miliarde euro reprezintă FEDR, 3,87 miliarde euro reprezintă FC și 1,87 miliarde euro reprezintă FSE.

RISCUL DE DEZANGAJARE. La data de 30 noiembrie a.c., exista risc de dezangajare pentru anul 2015, astfel:
- Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – 294 mil. euro;
- Programul Operațional Sectorial Transport – 151 mil. euro FEDR (5 mil. euro după declararea admisibilității proiectelor retrospective);
- Programul Operațional Sectorial Mediu – 63 mil. euro FEDR.

Nu există program operațional pentru care plățile sunt întrerupte sau suspendate de Comisia Europeană. În ceea ce privește perioada de programare 2014-2020, în vederea asigurării complementarității și valorificării sinergiilor între intervențiile care vor fi finanțate din diferitele fonduri ESI, este importantă asigurarea unei bune coordonări în etapa de implementare a intervențiilor. Pe baza lecțiilor învățate în perioada 2007-2013 și noilor provocări pe care le aduce arhitectura specifică fondurilor pentru perioada 2014-2020, se are în vedere dezvoltarea unui mecanism de coordonare cu structuri pe 3 niveluri (coordonare strategică, coordonare la nivel tematic și la nivel operațional), așa cum a fost stabilit la nivelul Acordului de Parteneriat. Rolul acestui mecanism este de a asigura coordonarea strategică și complementaritatea intervențiilor pe parcursul implementării programelor finanțate din FESI, urmărind, în același timp, coerența, sinergiile și demarcarea cu alte programe/instrumente naționale și europene.

ALOCAREA FINANCIARĂ A FONDURILOR EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII PE DOMENII ALE POLITICILOR PUBLICE. În exercițiul financiar 2014-2020 alocarea totală a României este de peste 43 mld. euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună și Politica Maritimă Integrată.

Alocarea financiară a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) pe programe operaționale și tip de fond

Program operațional/ProgramTip fondAlocare (UE)(euro)
PO Asistență TehnicăFEDR212.765.958
PO CompetitivitateFEDR1.329.787.234
PO Capital UmanFSE4.326.838.744
PO Capacitatea AdministrativăFSE553.191.489
PO RegionalFEDR6.600.000.000
PO Inițiativa pentru Întreprinderi Mici și MijlociiFEDR100.000.000
PO Infrastructura MareFEDR2.483.527.507
FC6.934.996.977
Programul Național de Dezvoltare RuralăFEADR8.127.996.402
PO PescuitFEPAM168.421.371

Programelor Operaționale sprijinite din FESI 2014-2020 li se adaugă Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, cu finanțare din Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor cele mai Defavorizate (FEAD), cu o alocare totală de 441 mil. euro pentru perioada 2014-2020 și Programele de cooperare teritorială europeană, cu o alocare totală de 450 mil. euro din instrumentele financiare aferente obiectivului cooperării teritoriale europene.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale și economist cu binecunoscute vederi de stânga, analizează în cadrul unei prezentări recente o temă care frământă de câțiva ani buni societatea românească: paradoxul definit prin rezultatele bune la nivel macroeconomic și dezamăgirile accentuate sau chiar tensiunile de la nivel microeconomic. Cu alte cuvinte, Florin Georgescu se întreabă, la fel ca o pleiadă de alți economiști: de ce rezultatele bune macroeconomice nu se transmit la nivelul economiei reale? Profesorul și oficialul BNR vine cu o analiză economică pentru a-și susține argumentele. De la început, este interesant de remarcat că analiza și concluziile studiului sunt trecute prin filtrul viziunii economice de stânga a autorului. Dincolo, însă, de acest lucru, datele și abordarea analizei dlui Florin Georgescu merită remarcate în contextul în care tot mai mulți oameni de afaceri sau cetățeni își pun întrebarea: de ce creșterea economică nu se transmite la nivel micro, în rândul companiilor și populației.

România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat. În intervalul 2011-2015, acest indicator s-a îmbunătățit cu nu mai puțin de 18,7% raportat la media UE, mult peste situația consemnată în statele baltice Letonia (+11,0%) și Lituania (+8,5%), urmate de Bulgaria (+8,3%).

Citesc de câteva săptămâni opinii care mă plictisesc, pentru că învârt aceeași marotă. Potrivit acestora, politica monetară are rol definitoriu, nu e bine cum e implementată, însă nu prea se spune cum trebuie făcută.

Pe parcursul ultimilor zece ani, diferența dintre prețul curentului livrat populației și cel livrat în industrie a crescut în România de la 1% la 84%, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Această evoluție nu a făcut, însă, decât să urmărească tendința europeană în materie, diferența medie de preț între cele două tipuri de consumatori la nivelul UE fiind în prezent de 132%.

Rata inflației doboară noi recorduri, intrând puternic în domeniul negativ. Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna aprilie 2015. Conform Institutului Național de Statistică, în luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% dețin o pondere de 20,0%. Aceste evoluții au la bază în principal decizii de politică fiscală: reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 19% în două etape succesive, cu 4 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual de la 1 ianuarie 2017; extinderea sferei de aplicabilitate a cotelor TVA reduse pentru unele categorii de bunuri și servicii de la 1 iunie 2015 și 1 ianuarie 2016; eliminarea accizei speciale la combustibili la 1 ianuarie 2017. 

În ultimele 5 decenii, guvernele, instituțiile internaționale și un larg evantai de mișcări sociale globale s-au concentrat asupra unor dezvoltări teoretice și practice, strategii și politici care au declanșat coagularea unui larg consens global privind lupta împotriva sărăciei. De-a lungul acestei perioade, agenda globală de combatere a sărăciei s-a constituit într-o temă majoră a epocii contemporane, în permanentă dezvoltare, care a redefinit continuu potențialul și arsenalul de strategii și politici ale omenirii în combaterea acestui flagel.

Guvernul a discutat un pachet de măsuri de combatere a sărăciei. Anunțul public făcut de premierul Cioloș și publicarea câtorva elemente din prezentarea pe care am susținut-o în fața executivului au stârnit reacții. Ceea ce e foarte bine. Sunt cinci moduri de a defini sărăcia, dar la fiecare dintre ele România este pe ultimul loc din UE, la bătaie cu Bulgaria, pe alocuri. În mod particular, situația este dramatică atunci când vine vorba despre sărăcia în rândul copiilor și sărăcia în mediul rural.

Un recent articol din ediția americană a revistei Forbes mi-a trezit atenția în mod deosebit pentru că anunță într-un ton alarmant că, dacă nu cumva se schimbă între timp, „capitalismul va înfometa lumea până în 2050”. De altfel, dezbaterea pe modelul viitor al capitalismului a început mai demult. De fapt, dezbaterea e veche de când lumea (capitalistă).

Despre fenomenul sărăciei există date suficiente (statistici, încadrări în tipuri de sărăcie etc.) scoase la iveală în ton dramatic în special în timpul campaniilor electorale. Opoziția aduce la suprafață cu această ocazie suita proprie de situații reprobabile conexate sărăciei, în timp ce Puterea caută să minimizeze simptomele, cu sloganuri și/sau cheltuieli pe deficit. Evident, în paralel apar și promisiunile de schimbare în bine a situației dacă…

TTIP trebuie gândit și din perspectiva efectului asupra terților. Pe lângă retorica legată de stabilirea de SUA și UE a standardelor globale prin forța asocierii lor, există șanse reale de consecințe geoeconomice rezultate din derularea TTIP. Turcia, spre exemplu, are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană care o obligă să își deschidă piața pentru ceilalți parteneri preferențiali ai UE, fără ca aceștia să aibă o obligație reciprocă. Din moment ce Turcia și SUA nu au un acord de liber schimb, rezultă că, pentru americani, accesul la piața europeană va veni cu tot cu Turcia ca cireașa de pe tort.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I