Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Integrată sau nu, reglementarea / supravegherea a eșuat. De ce?

Economistul nr. 18, 13 mai 2013

Reforma reglementării și supravegherii financiare (R&S) în Europa și SUA este un proces inițiat la scurt timp după izbucnirea crizei. În acest context, sunt examinate modele organizaționale ale autorităților de R&S. Varietatea organizațională poate mira având în vedere integrarea adâncă a piețelor financiare în UE, care este accentuată de piața unică a serviciilor financiare, de operațiuni crosfrontaliere masive.

Drept este că această criză a produs o fragmentare a piețelor, inerența ținând cont de jurisdicțiile naționale puternice din Uniune. De pildă, schemele de garantare a depozitelor sunt la nivelul fiecărui stat membru al UE, deci, fiecare schemă depinde de fiecare buget național. Dar rămâne pregnantă realitatea operațiunilor ce trec de granițe și efecte de contagiune puternice.

Un arhetip de R&S aduce sub aceeași umbrelă piețele financiare și combină monitorizarea prudențială, care are în vedere riscuri asumate de companii, cu cea care observă conduita lor ca furnizori de servicii financiare. Marea Britanie (UK), cu Financial Services Authority, este un exemplu pentru abordarea integrată, deși Banca Angliei are și ea atribuții prudențiale în zona bancară; are și trezoreria statului responsabilități. Ai zice că această abordare oferă o perspectivă cât mai deplină a interacțiunilor între efecte micro și macro, în condițiile în care piețele au devenit tot mai complexe, cu grupuri ce acționează concomitent pe piața bancară, pe cea de capital, pe cea a asigurărilor și pensiilor private.

Criza a izbit, însă, Marea Britanie cu furie și modelul s-a dovedit a nu performa. Și în Germania există un model integrat, ipostaziat de Bafin (creat în 2002), care judecă conduita entităților financiare pe toate piețele. Responsabilități privind supravegherea prudențială macro are Banca Centrală (Bundesbank). Nici aici rezultatele nu au fost mai bune, statul fiind nevoit să susțină grupuri bancare importante. Nu în aceeași măsură ca în UK, întrucât în această țară sectorul financiar a devenit supradimensionat. De ce această insuficiență instituțională?

Voi reveni la această întrebare. Interes sporit în ultimii ani este pentru o variantă cu două creneluri, așa-numită „twin peaks”, care separă prudențialitatea de monitorizarea conduitei entităților financiare. R&S la nivel prudențial ar fi exercitată de banca centrală. Acest model este bine ilustrat în Olanda, unde s-a pornit pe această cale în 2002. Dar și acolo criza a lovit cu furie și sistemul de R&S și-a arătat limitele. Ca în UK, Germania, și guvernul de la Haga a fost nevoit să asiste bănci mari, chiar să devină acționar (cazul ING).

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

Cuvinte cheie: analitic
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Intrările nete de investiții directe ale non-rezidenților (pe scurt, investițiile străine directe) au cunoscut în România o tendință descrescătoare îngrijorătoare în ultimii ani: de la 9,4 miliarde USD în 2008 la 2,1 miliarde USD în 2012, cu perspective sumbre pentru 2013. O scădere estimată de peste 35%, un discount demn de un Black Friday la nivel național.

Deși nu se constituie ca situație inedită, excedentul comercial al Germaniei a intrat în vizorul dezbaterilor publice și politice într-un moment de frământări politice interne. Perioada se remarcă prin negocierile dintre cancelar și social-democrați pentru formarea unei coaliții de guvernare, aceștia din urmă pledând atât pentru majorări salariale, cât și pentru creșterea investițiilor publice.

S-au scremut munții pentru a se naște un șoarece! Cam așa ar putea fi descris Summitul Parteneriatului Estic al UE de la Vilnius. Șefi de state și guverne (este drept, mai puțini decât se aștepta inițial) s-au adunat spre a parafa (nu a semna) – operațiune de obicei lăsată în seama experților – două (din șase posibile) tratate de asociere (nu de aderare) cu Georgia și Republica Moldova.

Dacă în economie Gorjul și-a pierdut o anumită faimă națională pe care o avea prin existența în perimetrul său a unor industrii de primă mărime (energie, petrol, cărbune, materiale de construcții), el a avut și are șansa să-și construiască una la fel de mare în domeniul turismului. Cel puțin prin prisma a două argumente imbatabile.

Legiunile politice teritoriale sunt aflate sub comanda unor structuri transpartinice care au reușit să impună cutuma dreptului inalienabil al controlului exclusiv asupra tuturor resurselor zonei pe care o administrează. Cei mai influenți „politicieni locali” controlează în parteneriat eficient de afaceri mai toate organizațiile partidelor și structurile puterii de stat.

Celebra frază napoleoniană „Quand la Chine s’éveillera, le monde tremblera” (Când China se va trezi, lumea va tremura), devenită celebră ca titlu al bestsellerului publicat de membrul Academiei Franceaze Alain Peyreffite, în 1980, cred că trebuie citată cu semnul întrebării. Oare chiar s-a trezit China și dacă da, chiar va tremura lumea?

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) a calculat datele de sărăcie pe baza datelor statistice rămase definitive pentru perioada 2002-2011. Deloc surprinzător, dar alarmant, pragul de sărăcie relativă se situa în 2011 peste nivelul salariului minim net pe economie (530,4 lei față de 510 lei). Ceea ce înseamnă că un salariat cu salariul minim pe economie era automat catalogat drept sărac.

Sunt de 23 de ani în această meserie. Niciodată turismul nu a fost o prioritate economică. Din păcate, niciodată. Ministerul Turismului a fost mereu o sinecură pentru tinerii politicieni la început de carieră, gen Elena Udrea, sau monedă de schimb pentru alte ministere, mult mai vânate.

Consum fotbal de când mă știu. Ca orice impuls primar, trasabilitatea pasiunii pentru fotbal nu prea ține de științele exacte: o poți lega de un eveniment de referință sau de un personaj din preajmă, dar, la urma urmei, nu știi de unde vine și cât te va ține.

Sunt aproape șase ani de când trăim în criză. După ce oficialii noștri au subestimat efectele acesteia considerând că economia „duduie” atât de tare încât nu trebuie să ne facem griji, au trecut în latura opusă, considerând că economia nu mai duduie aproape deloc și am abordat cea mai aspră austeritate.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I