Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
editorial
print
a+
a-

În Anul Omului MMXV

Economistul nr. 49-50, 14 decembrie 2015  


În Anul Omului MMXV

Măsurăm timpul în eoni, ere, epoci, ani, luni, zile, ore, minute, secunde, micro-, nano-, pico-, iar aceasta în funcție de cât de mult spațiu avem. Percepem timpul doar prin mișcările din spațiul care ne conține și rămânem, deocamdată, unicele creaturi care conspiră la a crea mișcarea, deși singura certitudine e că pierdem timpul. Anul 2015, ca toți ceilalți, și trecuți, și viitori, este o banală convenție simbolică pe care o învestim cu rotunjimi unde sunt muchii și invers, deși istoria este mai eratică decât calendarele și cronicile minuțios glosate. Ne cramponăm de cumpene între ani și constatăm că fiecare an este parte a unui continuum de momente de cumpănă trimise colet unei memorii caterisite a pierde duelul cu uitarea. Ce (n-)o să ținem minte din lumea „anului curent”, ce încă mai trece pe lângă, peste și prin noi? Eternele „viață și moarte”, observate în (in)existența semenilor, a comunităților de semeni. Iată un hronic...

Ianuarie: Eurasia rusofilă unită se naște economic, în timp ce în Nigeria Boko Haram ucide. Februarie: un „cvartet” ruso-ucraineano-germano-francez cântă un „concert în risc major” la Minsk întru pace, asta în vreme ce războiul hibrid dintre statalitățile canonice, „westfalice” și de-cartografiatul ISIS produce încă o tranșă de morți simbolice în Egipt și Libia. Martie: sonda Dawn gravitează în (jurul lui) Cer(es) căutând resurse și răspunsuri pentru viață, asta când, pe Pământ, „brokerii morții”, ISIS și Boko Haram, își unesc destinele bolnave. Aprilie: OMS anunță eradicarea rubeolei din Americi, iar în Kenya teroriștii ucid studenți. Mai: neprețuitele ating prețuri astronomice, „versiunea 0” a picturii „Les Femmes d’Alger” a lui Pablo Picasso (179,3 mil. USD) și sculptura „Homme au doigt” a lui Alberto Giacometti (141,3 mil. USD) stabilesc recorduri, pe când poalele Himalaiei se cutremură iar a moarte.

Iunie: FIFA este fluierată de FBI, dibuită a fi comis fault și henț în aceeași fază, și fotbalul își arată chipul corupt și… goool, iar ISIS ucide și de Ramadan. Iulie: Iranul face un duș rece cu apă grea pentru a-și modera ambițiile nucleare, Cuba și SUA fumează trabucul păcii diplomatice, Grecia e prima țară care ratează o rată către FMI în cei 71 de ani ai instituției financiare, în vreme ce în Levant cad bombe. August: emisfera nordică se bronzează estival, doar că în Thailanda teroriștii nu iau vacanță. Septembrie: este descoperit Homo naledi, însă azi nu toți Homo sunt și sapiens, Volkswagen este prins „fumând” pe ascuns, NASA a găsit apă lichidă pe Marte, iar Rusia dă o mână de ajutor aerian la disoluția ISIS. Octombrie: suicid ucigaș la Ankara, uraganul Patricia derutează vitezometre și barometre, seism în Hindu Kush, avion doborât în Sinai, dar viața merge înainte. Noiembrie: China și Taiwanul își vorbesc.

Apoi, „Je suis Paris”… Decembrie: Conferința ONU privind schimbările climatice din același Paris produce un acord internațional asupra diminuării emisiilor poluante, într-un ambient științifico-politic nu dintre cele mai nepoluate. Dar acesta e deja un alt subiect, pentru anii, pentru epocile ce vin. În România noastră, o tragedie colectivă produce un spasm civic; avem, zice-se, o nouă „paradigmă” de guvernare, dar și o sumă de „paralogii”: se atribuie cuvântului „techne” puteri demiurgice, per se, uitându-se că „știința fără conștiință este ruina sufletului” și că societatea românească (actuală) este departe de a-și fi produs sieși vreun soi de revoluție morală. Metabolizarea libertară a lui „kratos” este slabă, încă nu s-a produs mutația postcomunistă. Democrațiile, teocrațiile, plutocrațiile, tehnocrațiile exploatează obsesia societală a „puterii (absolute)” care „corupe (absolut)”. Acum și în veacul vecilor.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus

ECONOMISTUL

Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră.

Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare.

Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății.

Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”).

Economia românească prezintă toate semnele aparente că se află în creștere. Iată doar câțiva indicatori: creștere economică prognozată la nivelul de 4%, indicatori de venituri și cheltuieli care se înscriu în bugetul de stat pe anul acesta, o creștere spectaculoasă a consumului, o rată a inflației aflată la un minim record (minus 3%) și o rată a șomajului mai mică decât media europeană. Se pot adăuga și alți asemenea indicatori macroeconomici care arată progresele economiei autohtone.

analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I