Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Glonț, pe lângă Planul Juncker

Daniel Apostol, jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


Glonț, pe lângă Planul Juncker

România a trecut glonț pe lângă Planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei ce ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.

De ce spun asta? Să mă explic: Știm cu toții cât de crunt a lovit ultima criză economică și financiară în structura economiei reale din Europa și mai ales în încrederea tuturor investitorilor. Lipsa de încredere în economie și în capacitatea statelor de a contribui la redresarea acesteia s-a tradus peste noapte atât în înghețarea tuturor intențiilor de investiții în proiecte private, cât și în înghețarea investițiilor publice de orice natură. Lipsa investițiilor a provocat la rândul ei un regres economic, multe state europene dezvoltate confruntându-se cu ritm de creștere economică negativă sau, în cel mai bun caz, cu stagnare. Ajuns Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a venit cu proiectul construirii unui uriaș fond special, destinat tocmai relansării investițiilor și a redresării economice europene, un fond care să injecteze bani în proiecte europene strategice, indiferent de geografie, de politică, de naționalitatea proiectelor, dar dependent direct de natura strategică a proiectului propus a fi finanțat. Planul de investiții strategice, botezat pe scurt „Planul Juncker”, încearcă practic să fie un „NEW DEAL” care să relanseze economia europeană după lovitura financiară a ultimilor ani. Planul Juncker a creat o rezervă financiară de amploare menită să restabilească încrederea și să asigure Europei resursele pentru competiția cu economia globală. Fondul European pentru Investiții Strategice va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Într-o epocă de criză financiară de amploare seismică, în care principala barieră în dezvoltarea afacerilor este lipsa de finanțare, Fondul special va ajuta companiile antreprenoriale mici și mijlocii să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.

Dar acest NEW DEAL are toate (ne)șansele de a trece glonț pe lângă România. De data asta nu din cauza vreunei decizii politice ale „marilor puteri”, ci din cauza incapacității României de a promova proiecte strategice de investiții care să se califice pentru finanțarea prin Fondul Juncker. Recent, agenția Agerpres transmitea că peste 220 de proiecte majore sunt deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. Dar, ce să vezi, România nu se află printre acestea. Asta după ce în 2014 România s-a grăbit „să atace” Planul Juncker cu o listă uriașă de presupuse proiecte de investiții, dar din care nici unul nu s-a dovedit a fi strategic. Ba dimpotrivă, lista de proiecte de investiții trimisă de guvernul de atunci părea a fi mai curând o bătaie de joc realizată într-un stil provincial, deloc profesionist, trimisă la Bruxelles nu de la periferia geografică a Uniunii Europene, ci de la periferia europeană a abordării responsabile și serioase. De altfel, potrivit unor analize CursdeGuvernare.ro, Comisia Europeană și-a exprimat nemulțumirile față de faptul că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european FEIS. Potrivit sursei citate, mai mulți oficiali europeni au precizat care ar fi motivele pentru care nici unul din cele peste 200 de proiecte trimise la Bruxelles în decembrie 2014 de către Guvernul Ponta nu a fost inclus în „Planul Juncker”: toate erau fie proiecte publice guvernamentale (care nu se califică pentru finanțare), fie proiecte public-privat, promovate de companii de stat, care au fost întocmite defectuos sau care nu au reușit să convingă la capitolul de finanțare. 

România a ratat startul și la planul european de investiții 

Astăzi, după ce a trimis glonț propuneri de finanțare fără greutate strategică la nivel european (și nici măcar la nivel național), România nu mai are decât o ultimă șansă. Finanțarea măcar a unui proiect românesc amplu de investiții cu bani europeni ar trebui să fie „ambiția și prioritatea anului a guvernului Cioloș”, după cum scria recent parlamentarul Andreea Paul, membru al Camerei Deputaților. România a ratat încă o dată startul și șansa de a fi printre țările care să profite eficient de fondurile europene. Ambiția colegilor europeni pare că nu ne inspiră deloc.

Dar incapacitatea, incompetența și chiar prostia manifestată la nivel guvernamental în România poate fi, încă, reparată. România mai are șanse să elaboreze proiecte care să atragă finanțare prin FEIS și asta pentru simplul fapt că Planul inițiat de Președintele Comisiei Europene se derulează pe durata a trei ani, din 2015 până în 2017. Mai avem așadar cam un an și jumătate ca să „intrăm în cărți” pentru fondul ce poate lansa economia românească în liga superioară, lăsând în urmă pozițiile codașe din clasamentele europene. Planul de investiții

Juncker prevede ca fiecare euro investit prin Fondul European pentru Investiții Strategice să atragă alți 15 euro, ori acest factor de multiplicare ar putea însemna o extraordinară trambulină pentru o economie lipsită de investiții precum cea autohtonă: „La fiecare 1 euro investit prin Planul Juncker, ținta este să avem un efect de multiplicare de circa 15 euro. Sunt peste 150 de proiecte de investiții destinate IMM”, preciza recent Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.

Prezentă recent la București, comisarul european pentru piață internă, industrie, antreprenoria și IMM, Elzbieta Bienkowska spunea că România trebuie să realizeze creștere economică sustenabilă în interesul cetățenilor ei, iar pentru aceasta continuare reformelor structurale este obligatorie, mai ales pentru încurajarea mediului antreprenorial. Comisarul European preciza că România are nevoie de investiții strategice cu protejarea mediului înconjurător, are nevoie de proiecte de calitate pentru a spori creșterea economică și dezvoltarea tehnologică inovativă. Mai mult, potrivit oficialului european, companiile așteaptă ca mediul public să elimine barierele administrative din calea dezvoltării de investiții.

Planul de investiții este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

Pe toți cei trei piloni, România trăiește un paradox extrem de dureros astăzi și de nemotivant pentru viitor: are nevoi reale de finanțare, dar în același timp nu știe ce să facă. La prima încercare, România a trecut glonț pe lângă Fondul pentru Investiții Strategice. La a doua încercare, România trebuie să învingă cumva prostia și incompetența propriilor guvernanți și să convingă UE că, deși rămasă peren la periferia acesteia, este totuși capabilă să propună investiții cu impact strategic european. Altfel, fondurile strategice vor trece la rândul lor glonț pe lângă economia românească. n

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, în august 2016, pe pagina oficială a Agenției, varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”.

Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

Interviu cu Gheorghe Boeru, președintele și fondatorul companiei „Romair Consulting”.

Prin PNDR 2014-2020 România are la dispoziție 8 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 miliard de euro mai puțin față de mandatul anterior. Așteptat cu interes de cei care vor să investească în agricultură și dezvoltare rurală, programul a pornit greoi, iar calendarul anunțat la începutul anului 2016, care prevedea lansarea mai multor submăsuri începând cu luna februarie, a fost amânat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a justificat această modificare prin faptul că a lucrat la simplificarea procedurilor, precizând că amânarea nu atrage pierderi financiare.

Cu proiectele europene 2014-2020 suntem mai întârziați la această oră decât eram după același timp trecut din etapa 2007-2013. O spun autoritățile în domeniu, totuși fără îngrijorare, sigure că fazele ulterioare vor fi mai scurte decât echivalentele din exercițiul financiar precedent, pentru că documentația se va simplifica, va apărea o lege nouă pentru achiziții publice, se va micșora perioada de evaluare a proiectelor, contractarea va merge mai repede și, în general, vor acționa învățătura de minte și cea de meserie.

Dintre cei 1.830 de oameni care au beneficiat de proiectul de consiliere financiară și formare profesională derulat până de curând de Asociația de Dezvoltare în Afaceri (ADA), în mai multe sate din toată țara, marea majoritate erau în căutarea unui loc de muncă (43%) sau erau deja șomeri. Proiectul „Microcreditarea, componentă fundamentală a antreprenoriatului în mediu rural” a reușit să plaseze doar germenii de cristalizare a unui mod nou de a aborda conducerea fermelor mici din România, dar chiar și așa este un progres.

Crescând calitatea vieții, oamenii se schimbă și ei, trebuie să se raporteze la alt nivel de relaționare”, spune primarul orașului Chitila, Emilian Oprea. Concomitent, subliniază, și investitorii se simt mai atrași de un mediu civilizat, cu dotările edilitare pe care ei le caută – drumuri, canalizare, siguranță etc. În acest fel, orașul prosperă din punct de vedere economic, dovezi regăsindu-se în felul cum s-au integrat firme precum Autoklas, Farmexpert, Spicul și altele, toate oferind locuri de muncă pentru localnici, aproape de casă.

Cu obiectivul general „facilitarea tranziției la viața activă pentru cel puțin 500 de studenți înmatriculați la programele de studii din domeniul economie și afaceri internaționale, prin furnizarea unui pachet integrat de servicii de orientare, consiliere profesională, mentorat în carieră și stagii de practică la potențiali angajatori, contribuind astfel la îmbunătățirea șanselor de inserție pe piața muncii a absolvenților ciclului de licență și masterat din domeniul economie și afaceri internaționale (EAI)”, proiectul „Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale – PRACT-EAI”, este derulat de Academia de Studii Economice din București (prin Facultatea de Relații Economice Internaționale) – beneficiar și Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – partener.

Între numeroasele și îndeosebi foarte necesarele proiecte derulate de Academia de Studii Economice din București cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul „PRACT-EAI – Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale” (Contract POSDRU/161/2.1/G/140619, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, manager de proiect prof. univ. dr. Dumitru Miron) se distinge prin complexitatea adresabilității ca arie de cuprindere vizând categoria beneficiarilor direcți, ca și prin profunzimea conexiunilor aplicative pe care le poate genera în timp.

Plaja – pe care de la an la an o vedeam tot mai îngustată, încât ne gândeam cu strângere de inimă că în câțiva ani n-o să mai găsim nisip nici cât să facem o „poză cu căluțu de la mare” –, în sfârșit, se lărgește. A început ultima etapă a proiectului de reabilitare a litoralului românesc al Mării Negre: „se toarnă” nisip la Eforie Nord. Proiectul se cheamă „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord)”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I