Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
editorial
print
a+
a-

Fotbalul, jocul mâinii invizibile. Între Adam și Alex

Economistul nr. 18, 13 mai 2013  

Arhipelagul Britanic a împărtășit lumii noastre, printre altele, două paradigme de socialitate: liberalismul economic clasic și fotbalul modern. Cu o dărnicie taman pe dos față de zgârcenia proverbială, Scoția ne-a înmânat doi apostoli ai „mâinii invizibile”, acea formulă șugubeață tușând și firescul social, și fetișul fotbalului: pe Adam Smith și pe Sir Alex Ferguson.

Profesor de logică și de filozofie morală, săpând după o teorie unificată a societății și aducând împreună idei din teologie, etică, politică și drept, Adam Smith a ajuns să scrie cel dintâi tratat sistematic de economie politică din istorie. Teza smithiană pare pe cât de logică, pe atât de ignorată: dacă indivizilor li se acordă libertatea de a-și urma propriul interes, făcând aceasta prin spirit întreprinzător și prin comerț, în respect pentru libertatea semenilor, societatea, ca întreg, își va ameliora starea, coordonându-se via piață. Opus mâinii invizibile, hențul etatismului.

Alexander Chapman Ferguson („Sir”, „Alex” / „Alec”, „Fergie”) s-a retras recent din fotbal. Nu forțele pieței l-au clintit, ci forțele proprii. Sir Alex „of Manchester United” e deja o instituție, iar instituțiile sunt cotate la piață într-o manieră infinit mai subtilă. Testul rezilienței lor este „profitul istoric”, nu cel pasager care pe agentul economic obișnuit, odată absentând, poate să-l măture de la o zi la alta. Oare câți muritori trec pe lângă propria lor statuie înainte de a ajunge la locul de muncă? De regulă, doar dictatorii se „bronzează” în timpul vieții; democrațiile își urcă eroii pe soclu doar după ce ei coboară „six feet under”. Ajuns la MU în 1986, anul în care Maradona le arăta englezilor la „mondial” dimensiunea dureroasă a mâinii invizibile, Sir Alex a adunat de atunci 38 de trofee, după un test de durabilitate a guvernanței capitaliste în fotbal: șase ani au așteptat „diavolii” primul titlu cu el la timonă.

Înainte de a fi „uns” Sir, „aristocratul” Ferguson a mai fost și patron de pub („Elbow Room”, botezat în dorul stilului său fizic, bazat și pe dat din coate, importante, altminteri, în jocul mâinii invizibile), manager de fotbal, proletar (jucător), intrând în câmpul muncii ca tânăr ucenic de atelier și băiat de băcănie în Glasgow. Periplul printre „clase” al unui tehnician „de clasă”, cu simpatii laburiste și donator generos pentru formațiunea simbol a stângii britanice. Cu ultimii doi premieri laburiști a avut relații deosebit de cordiale: de pildă, de la Gordon Brown a primit o colecție impresionantă de CD-uri cu documentare despre asasinarea lui JKF, asupra căruia a făcut o obsesie, ajungând să țină lângă pat raportul autopsiei președintelui american; lui Tony Blair i-a zis să-și ia un masor în timpul voiajelor electorale, mai dându-i și un sfat de vestiar: „Dacă poți aduce laolaltă toți oamenii tăi cheie, vei fi bine.”

Sir Alex, în ciuda mandatului său de longevitate „victoriană”, nu este recordman în materie, nici în breaslă, în general, fiind depășit de Guy Roux, care a zăbovit 44 de ani pe banca francezilor de la Auxerre, nici între scoțienii lui, unde Willie Maley a adunat, de pe la începuturile secolului trecut, 43 de ani la Celtic. L-a depășit, însă, pe marele Matt Busby, cu cei 24 de ani servind MU, imediat după război. Deși cu imagine de tip cerebral, Ferguson a produs imagini devenite iconice printre jucători: „tratamentul cu uscătorul de păr” reprezintă metafora potopului de cuvinte pe care jucătorii neascultători le aveau de suportat de la o lungime de fir de păr la finele meciurilor slabe. Oricum, nu coerciția dă fotbalul de succes. Marii antrenori sunt doar promotorii diviziunii productive a muncii dintr-o echipă de fotbal: portari, fundași, mijlocași și înaintași, cu capete limpezi, picioare tari și, da, mâini invizibile.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus

ECONOMISTUL

Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră.

Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare.

Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății.

Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”).

Economia românească prezintă toate semnele aparente că se află în creștere. Iată doar câțiva indicatori: creștere economică prognozată la nivelul de 4%, indicatori de venituri și cheltuieli care se înscriu în bugetul de stat pe anul acesta, o creștere spectaculoasă a consumului, o rată a inflației aflată la un minim record (minus 3%) și o rată a șomajului mai mică decât media europeană. Se pot adăuga și alți asemenea indicatori macroeconomici care arată progresele economiei autohtone.

analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I