Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Forumul „Viitorul modelelor de business bancar. Adaptarea la schimbare”. Banking-ul viitorului: după chipul și asemănarea clientului viitorului

Leontin Dinulescu, secretar general ASPES
Economistul nr. 15-16, 4 mai 2015

Forumul „Viitorul modelelor de business bancar. Adaptarea la schimbare”. Banking-ul viitorului: după chipul și asemănarea clientului viitorului

Criza financiară și a datoriilor suverane a generat o dezbatere la nivel global și o regândire fundamentală a rolului activității bancare moderne. Totodată, a condus la schimbări profunde în domeniul reglementărilor și, implicit, al modelelor de business bancar. Consecințele acestor schimbări sunt departe de a fi clare la nivelul anului 2015 și încercările de a evalua evoluțiile viitoare în domeniul modelelor de a face afaceri în lumea băncilor sunt deosebit de complexe și mai degrabă ambițioase. În acest context, sistemul bancar din România – dependent și de restructurarea modelelor de business din cadrul băncilor-mamă din țările de origine – necesită o analiză atentă a proceselor de restructurare care au loc în prezent și care vor afecta pe termen lung competitivitatea acestuia și, odată cu aceasta, capacitatea de a finanța economia românească.

Majoritatea analiștilor consideră că satisfacerea exigențelor în creștere a clienților și concurența mai accentuată a firmelor din afara sectorului bancar vor fi principalele tendințe în acest domeniu. Se apreciază că sectorul serviciilor financiare se află în plin proces de recuperare a rămânerii în urmă, dar și că multe instituții vor fi în imposibilitatea de a se consolida din cauza inabilității de a răspunde în mod corespunzător așteptărilor clienților și problemelor legate de profitabilitate.

La nivelul anului 2015 este evident că un număr de modele de business bancar nu mai corespund momentului istoric și sunt necesare modificări substanțiale în părți importante ale activității bancare.

Au confirmat prezența:

Forumul „Viitorul modelelor de business bancar. Adaptarea la schimbare”

Finanțare bancară, însă și finanțare a sistemului bancar. Băncile au nevoie astăzi de noi surse de venit dacă vor să nu rămână prinse în cercul vicios al veșnicelor reduceri de costuri, mai ales ținând seama de incertitudinile legate de modul în care să-și aloce cel mai bine capitalul. Industria bancară este, probabil, mult mai bine capitalizată în prezent decât oricând în trecut, ea dispunând de surse de finanțare și lichidități mai diversificate și stabile. În plus, testele de stres efectuate anul trecut în Europa și SUA arată că băncile nu mai au prea multe active toxice. Aceasta nu înseamnă însă că ele sunt atractive pentru investitorii ce dispun de capitaluri.

Pentru mulți analiști nu este încă prea clar dacă modelele actuale de business ale băncilor vor putea genera, în viitor, venituri mai mari decât costul capitalului. Singurul argument care face ca acțiunile băncilor să fie atractive pentru investitori la ora actuală este simplu: sunt ieftine. De ce? Pentru că veniturile băncilor vor rămâne modeste până când ratele dobânzilor vor crește, iar creșterea veniturilor de pe piețele de capital presupune volume de tranzacționare ridicate.

Unele din marile bănci au înțeles deja că lozinca vechilor echipe de management de a fi lider în toate segmentele de business și pe toate meridianele geografice nu mai este de actualitate. Practic, băncile au nevoie de o regândire a surselor de venit dacă vor să evite sterilele episoade de tăieri ale costurilor, așa cum s-a întâmplat de la începutul crizei până acum. Recent, analiștii de la Morgan Stanley arătau ca ratele costuri-eficiență sunt la fel de slabe pentru unele din marile bănci europene ca și în 2006. Practic, ne putem întreba la ce a folosit tot efortul de a tăia costurile de la criză încoace dacă rezultatele sunt atât de slabe? Restructurările bilanțurilor, eliminarea activelor neesențiale și a costurilor aferente și concentrarea pe eficiență vor reprezenta, pe termen scurt, cheia succesului.

Nu este prea clar nici dacă consolidarea industriei bancare va putea contribui la acest proces, așa cum s-a întâmplat în Spania și chiar în Italia. Neîncrederea între bănci, incertitudinile persistente în legătură cu cerințele de capital pentru anumite segmente de afaceri fac ca activitatea de fuziuni și achiziții să fie încă destul de slabă. Nu ajută nici presiunea asupra băncilor din top din Europa de a-și orienta capitalurile și celelalte resurse în special către economiile naționale.

În altă ordine de idei, sunt în discuție și modelele interne de evaluare a riscurilor. Analiștii susțin că investitorii rămân încă nesiguri nu numai în legătură cu stabilitatea băncilor și cu perspectivele de profit, dar și în legătură cu costurile la care să furnizeze acestora capitaluri. Un analist britanic afirma recent că, dintr-o perspectivă pe termen lung, structura de capital a băncilor nu este reflectată corect în prețul acestora.

Tehnologia nu e totul. Pe de altă parte, nu este suficient doar să investești în infrastructura tehnică pentru a obține reducerea costurilor. Băncile vor trebui să utilizeze produse și servicii digitale pentru a-și asigura reconectarea cu clienții.

Există la ora actuală, printre managerii băncilor, ideea că investitorii vor vedea cu ochi favorabili investițiile în IT care pot aduce creșterea veniturilor. De aceea și discuțiile tot mai frecvente despre digitalizare. Lloyds anunța recent un program de investiții de 1 miliard lire sterline (pe trei ani) în produse și servicii digitale. Impactul va fi însă semnificativ: închiderea a 150 sucursale și concedierea a peste 9.000 angajați. Întrebarea rămâne însă dacă aceste produse și servicii vor genera și venituri corespunzătoare. De altfel, nu puțini sunt cei care atrag atenția că este necesar să se înțeleagă foarte bine ce înseamnă „digitalizare”. Este firesc ca accentul să fie pus pe tehnologii de vârf și eficiență, dar în acest fel bătălia concurențială se va da într-o zonă în care noii veniți și tendințele disruptive vor fi în avantaj, pentru că băncile pierd apropierea de client prin intermediul clienților de proximitate. Adică zona în care băncile erau cele mai puternice prin managerii sucursalelor. Aceștia își cunoșteau clienții, sesizau fluctuațiile în cash flow și anticipau de ce produse ar putea avea nevoie. Or, acest segment este în pericol. Platformele de crowdfunding, nou apărute, s-au specializat pe piețe de nișă, pentru că pot cumpăra ușor platforme IT foarte bune și ușor accesibile. Iar adevăratul avantaj al acestor nou veniți, cu care băncile vor trebui să concureze, este că aceștia sunt tot mai aproape de clienți și investitori, în timp ce băncile se depărtează tot mai mult de ei. De exemplu, în Marea Britanie, pe piața IMM-urilor, unde informațiile despre surse alternative de finanțare sunt destul de slabe, un studiu recent arăta ca 94% din cei care au împrumutat deja de la surse alternative vor să apeleze la o platformă peer-to-peer pentru a se împrumuta din nou dacă vor avea nevoie. Mai mult, se pare că guvernul britanic intenționează să forțeze marile bănci care împrumută IMM-urile să-și informeze clienții pe care îi refuză la creditare despre alte opțiuni de finanțare alternativă.

Totul pentru client, totul pentru victorie. Pentru bănci, problema menținerii clienților este vitală. Piețele occidentale înregistrează deja o creștere rapidă a finanțărilor alternative într-o perioadă de creștere slabă a pieței tradiționale, dominată de marile bănci. Numai în China există deja peste 1.000 de platforme crowdfunding peer-to-peer și peer-to-business. Sigur, ele sunt abia în fazele incipiente. Dar, conform estimărilor unor experți americani, până în 2020 aceste platforme vor crea o piață care ar putea ajunge la 500 miliarde dolari, iar alții estimează că în 10 ani ar putea ajunge la 1.000 miliarde doar în SUA. Ceea ce nu este puțin și reprezintă o parte substanțială din piața băncilor de până acum.

Pentru comparație, analiștii de la McKinsey susțin că 90% din băncile europene investesc mai puțin de 0,5% din totalul cheltuielilor lor pentru digitalizare. Dacă, însă, băncile aleg opțiunea corectă, pot obține reduceri de până la 25% din costurile lor anuale. Este o decizie extrem de dificilă pentru conducerile băncilor, care trebuie să satisfacă cerințele acționarilor și ale investitorilor, dar și pe cele ale clienților. Banca spaniolă BBVA anunța anul trecut planuri ambițioase de a deveni „prima bancă din lume care se va transforma într-o bancă pur digitală”. Pentru aceasta, a investit încă din 2006 într-o nouă platformă digitală. Însă între 2011 și 2013 suma a crescut spectaculos, la cca. 850 milioane euro pe an. Pentru multe bănci aceste investiții sunt de domeniul viitorului. Conform unor estimări, băncile comerciale europene au digitalizat doar între 20 și 40% din procese.

Tocmai de aceea, ideea unei dezbateri despre viitorul modelelor de business bancar este extrem de utilă și actuală. Toată lumea vorbește despre schimbarea modelelor de business bancar, dar nici băncilor nu le este prea clar cum trebuie făcută aceasta și mai ales care vor fi rezultatele. Care ar fi modelul de succes și ce trebuie făcut pentru a-l implementa rămâne încă o problemă în dezbatere, deși nevoia de acțiune este presantă, deoarece clienții, acționarii, concurenții și evoluțiile tehnologice nu au răbdare și nici nu așteaptă.

Cuvinte cheie: eveniment | forum | bancă | bancar | BNR
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I