Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Forumul „Viitorul modelelor de business bancar. Adaptarea la schimbare”

Economistul nr. 13-14, 20 aprilie 2015

Forumul „Viitorul modelelor de business bancar. Adaptarea la schimbare”

Într-un moment decisiv pentru viitorul sectorului bancar – când modelele de business necesită revizuiri și ajustări impuse de valurile reglementărilor financiare, precum și de evoluțiile tehnologice foarte rapide – Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Academia de Studii Economice din București (ASE București) și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), în parteneriat cu Finmedia, organizează Forumul „Viitorul modelelor de business bancar – adaptarea la schimbare”. Economistul, împreună cu Piața financiară și cu TVR, își asumă rolul de partener media.

Prefigurându-se ca unul dintre cele mai mari evenimente de profil din acest an din România și plasându-se în deschiderea unei suite de manifestări de același nivel, își propune să aducă la masa dezbaterilor reprezentanți ai autorităților de reglementare, conducători ai principalelor bănci din România, conducători ai unor mari firme de audit și consultanță, case de avocatură specializate în domeniul bancar, conducători ai unor firme internaționale de IT, reprezentanți ai guvernului și ai mediului de afaceri, din mediul academic, de cercetare și universitar. Cadrul de exprimare îl va constitui reuniunea care se va desfășura în ziua de 26 mai 2015 la Banca Națională a României, în sala „Mitiță Constantinescu”, marcând împlinirea a 135 de ani de la înființarea BNR.

Forum Bancar - BNR

OBIECTIVUL FORUMULUI îl reprezintă identificarea și evaluarea factorilor și tendințelor majore, determinante pentru procesele de transformare inovativă pe care conducerile băncilor trebuie să le aibă în vedere pentru consolidarea activității viitoare.

Informarea prin schimb de idei la nivel superior de competențe se va regăsi în orizontul coordonatelor pe care forumul se prefigurează ca o veritabilă platformă:

  • dezbaterea principalelor tendințe care determină schimbarea modelelor de business în sectorul bancar, inclusiv a implicațiilor noilor reglementări și a impactului evoluțiilor tehnologice;
  • interacțiunea cu principalii bancheri din România, cu reprezentanți ai autorităților de reglementare, cu conducători ai societăților financiare nonbancare, de consultanță și din sectiorul IT, cu oameni de afaceri și case de avocatură;
  • cunoașterea, din sursa oferită de cei mai buni specialiști, a celor mai noi tendințe în domeniul bancar și identificarea celor mai importante provocări cu care se confruntă acest sector.

PRIVIRE ÎN VIITORUL INDUSTRIEI BANCARE. Reuniunea privind perspectivele modelelor de business bancar își propune să supună dezbaterii subiecte precum: modul cum reconfigurează noile reglementări sectorul bancar și cum transformă modelele de business; Uniunea Bancară Europeană și impactul dezvoltării acesteia asupra viitorului sectorului bancar; privire în viitor – creșterea profitabilității și creșterea eficienței bilanțurilor; revoluția digitală și sistemul bancar – cum va arăta industria bancară în viitor?; ce produse și servicii sunt capabile, în condițiile noilor reglementări de supraveghere, să genereze venituri substanțiale, peste nivelul mult mai ridicat acum al costului capitalului?; ce fac și ce ar trebui să facă băncile?

Forum Bancar - BNR

RECONFIGURAREA MODELELOR DE BUSINESS. O temă majoră pe agenda forumului vizează reconfigurarea sectorului bancar ca urmare a noilor reglementări, concomitent cu determinarea viitoarelor modificări survenite la nivelul modelelor de business. Dincolo de situația actuală mult mai bună a sectorului bancar, față de anii anteriori, îngrijorări și preocupări persistă, legate de profitabilitate, de costul ridicat al implementării noilor reglementări, de dezintermedierea și eficientizarea bilanțurilor, de criminalitatea cibernetică, de presiunea concurențială din partea competitorilor netradiționali. Față de aceste provocări, flexibilitatea, inovările și adaptarea se prefigurează ca determinante pentru capacitatea de a valorifica oportunitățile de creștere.

Dintre întrebările cărora participanții vor fi invitați să le găsească posibile răspunsuri se evidențiază: Cum se adaptează modelele de business ale băncilor la noile reglementări? Cum fac față băncile noilor cerințe de capital și de lichiditate? Cum afectează cerințele de capital profitabilitatea băncilor? Există riscul ca „prea multă reglementare” să determine o creștere a activităților de „shadow banking”? Pot reglementările să stimuleze inovația în domeniul bancar, fiind abordate subiecte reprezentate de noile piețe, de „managementul garanțiilor” și de „transformarea garanțiilor”? Cum vor defini reglementatorii noua realitate? Cum ar trebui reglementată activitatea noilor jucători alternativi pe piață? Cum schimbă tehnologiile noi activitățile bancare și cum îi schimbă pe bancheri? Cine va prospera în era digitală? Cum sprijină reglementările creșterea economică?

Forum Bancar - BNR

NOUA FRONTIERĂ DIGITALĂ. O altă direcție tematică a expunerilor și dezbaterilor va avea ca zonă de abordare noile frontiere în domeniul bancar, definite prin discontinuitate, digitalizare și democratizare. Pe fundalul creat de impactul asupra lumii bancare de anumite schimbări cum sunt cele demografice și sociale, generatoare de noi cereri din partea clienților și acționarilor, precum și de evoluțiile tehnologice rapide, oglindite în relațiile cu clienții și în modelele de business bancar, vor fi lansate provocări pentru discuții referitoare la subiecte ca: Planificarea pentru un viitor în care discontinuitățile sunt inevitabile, digitalizarea este pretutindeni, iar comportamentul consumatorilor se schimbă fundamental; Cum construiești și cum dezvolți un model de afacere într-o asemenea lume? Dezvoltarea jucătorilor alternativi: cum influențează accentuarea mediului competitiv transformarea modelelor de business bancar; Care dintre noile tehnologii are șanse să provoace schimbări majore în instituțiile financiare? Despre SMAC (Social, Mobil, Analytics, Cloud); Noua generație de sisteme de plăți – adaptarea la revoluția digitală (Google Wallet, Amazon, Paypal, Transferwise etc.); Digitalizarea și securitatea cibernetică; Modificarea arhitecturii profesionale în interiorul băncilor; Cum vor arăta sucursalele bancare în viitor?

PARTICIPARE DE ELITĂ. Personalități de prim rang ale mediului bancar, ale celui academic și de afaceri vor onora evenimentul. Și-au confirmat participarea, în calitate de invitați speciali, acad. Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naționale a României, Marcel Roy – secretar general Asociația Europeană a Băncilor Publice și Zdenek Tuma – fost guvernator al Băncii Naționale a Cehiei, partener KPMG Cehia.

Ca vorbitori, se vor adresa reuniunii Radu Grațian Ghețea – președinte al CEC Bank, Șerban Toader – Senior Partner România și Moldova al KPMG, Traian Halalai – PDG al Eximbank România, prof. univ. dr. Gheorghe Zaman – membru corespondent al Academiei Române, președinte AGER, prof. univ. dr. Pavel Năstase – rector al Academiei de Studii Economice din București, Sorin Mîndruțescu – director general al Oracle România, Vasile Iuga – Managing Partner pentru Europa de Sud-Est al PricewaterhouseCoopers, Gabriel Biriș – partener Casa de avocatură Biriș-Goran, Cătălin Crețu – manager subregional pentru România, Croația și Slovenia, Visa Europe. Participări de la firme IT specializate în soluții în domeniul bancar vor întregi valoric aria de cuprindere a forumului pe tema viitorului modelelor de business bancar.

Cuvinte cheie: eveniment | forum | bancă | BNR | AGER | ASE | ASPES | TVR
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I