Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Fondurile pentru agricultură merg cu frâna de mână trasă

Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Fondurile pentru agricultură merg cu frâna de mână trasă

În exercițiul financiar 2007-2013, atragerea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost cea mai bună, acest sector având cea mai mare rată de absorbție. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a pornit însă mai greu și unele măsuri le creează probleme potențialilor beneficiari. Birocrația îi descurajează pe unii, iar unele submăsuri au prevederi care îi pun în încurcătură pe cei interesați să acceseze aceste fonduri europene. Consultantul pe fonduri europene, Cristian Găină, a declarat pentru „Economistul” că un astfel de exemplu este submăsura 9.1 privitoare la grupurile de producători, care se adresează micilor producători. Pusă în practică, în forma actuală, submăsura îi poate lăsa pe aceștia fără pământuri. Un alt exemplu că există probleme este decizia luată, recent, de AFIR de a suspenda evaluarea pentru o submăsură destinată infrastructurii rurale, iar ministrul Agriculturii a trimis Corpul de Control la Agenția pentru Finanțare Rurală (AFIR). 

Posibilă fraudă la submăsura pentru infrastructură 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la sfârșitul lunii mai că a suspendat procesul de evaluare a proiectelor depuse pentru finanțare prin PNDR pentru Submăsurile 4.3a – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta de infrastructură de acces agricolă și 7.2 Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – componenta de infrastructură rutieră.

Potrivit AFIR, procedura de evaluare a fost suspendată pentru a se verifica desfășurarea procesului de depunere a proiectelor pe cele două componente. Verificările se fac în paralel, atât de către AFIR, prin direcțiile proprii cu atribuții în domeniu, cât și de către Corpul de Control al ministrului Agriculturii. Mai exact, fondurile pentru această măsură au fost epuizate în șase minute și acest fapt a stârnit suspiciuni.

Măsura suspendării a fost luată în urma sesizărilor formulate de către solicitanții care nu au reușit să depună proiectele de investiții pregătite și are ca scop asigurarea unui proces echitabil de implementare al PNDR 2014 – 2020, subliniază instituția.

AFIR a ținut să precizeze că niciuna dintre sesiunile deschise până în acest moment, care au încă fonduri disponibile neangajate prin propuneri de proiecte de investiții depuse pe site-ul AFIR de către potențiali beneficiari, nu au fost închise. Astfel, Agenția primește în prezent proiecte de investiții pentru următoarele submăsuri: 4.1 – Investiții în exploatații agricole; 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri; 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici; 4.1a – Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole; 4.2a – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol; 4.2 – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol; 7.2 – componenta de infrastructură apă/apă uzată, inclusiv zona montană și componenta privind infrastructura educațională, inclusiv cea din zona montană; 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural. 

Submăsura 9.1 pune micii producători în dificultate 

Consultantul Cristian Găină a declarat pentru „Economistul” că este necesară adoptarea de urgență a unor măsuri fiscale, care să-i stimuleze pe micii producători agricoli să adere la grupurile de producători și, astfel, să poată beneficia de fonduri europene prin submăsura 9.1 „Înființarea de Grupuri de producători în sectorul agricol”, programată pentru lansare în perioada 30 mai – 3 iunie 2016.

În opinia acestuia, Ghidul Solicitantului pentru această submăsură îi dezavantajează clar pe micii producători agricoli care, nu doar că e posibil să nu primească subvenția prevăzută, dacă se înscriu într-un grup de producători, întrucât cheltuielile depășesc cuantumul subvenției, dar pot ieși chiar în pierdere și pot rămâne fără terenuri. „Ghidul, așa cum arată, îi avantajează doar pe producătorii medii și mari. El nu mai poate fi modificat, dar fișa tehnică a acestei submăsuri trebuie modificată fundamental. Micii producători nu au nici un avantaj. Ei vor avea cheltuieli mai mari decât subvenția pe care o primesc. Ba, mai mult, ar putea ieși chiar datori și astfel își vor ceda terenurile ca să scape de datorii. Această submăsură ar trebui să le dea micilor producători șansa de a se dezvolta și a intra în zona de antreprenoriat”, declară Cristian Găină.

Printre măsurile pe care consultantul le propune, și care ar trebui discutate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor, ar fi ca ferma care obține sub 5.000 de euro să nu fie impozitată și salariul minim pe economiei în agricultură să nu fie impozitat, pentru că nu există garanția obținerii acestuia. 

Într-o lună, doar 28 de proiecte depuse 

Fermierii români au depus până la finalul lunii mai un număr mic de proiecte cu fonduri europene, prin PNDR, în cadrul celor trei măsuri importante de finanțare lansate la 28 aprilie 2016.

După o lună de la debutul sesiunii, agricultorii români au depus cele mai multe proiecte, 27 la număr, pe submăsura 6.1 – „Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri”, potrivit datelor furnizate de AFIR. Un singur proiect a fost depus până acum pe submăsura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

„Pentru submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în sesiunea din 2016 au fost depuse, până în prezent, un număr de 10 proiecte în valoare de 4,1 milioane euro. Toate proiectele au ca obiectiv investițiile în ferme vegetale. Anul trecut, fermierii români au depus în cadrul submăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole un număr de 673 de cereri de finanțare conforme, în valoare de 269,1 milioane euro. Dintre acestea, 242 proiecte, cu o valoare de 65,5 milioane euro, au fost deja contractate.

Pentru 2016, submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole dispune de o alocare totală de 270 de milioane de euro, sumele fiind distribuite astfel: sector fermă de familie (10.000.000 euro), sector vegetal (140.000.000 euro), sector zonă montană (40.000.000 euro) și sector Zootehnic (80.000.000 euro). 

Cea mai accesată măsură: instalarea tinerilor fermieri 

În ceea ce privește submăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri au fost depuse până la acest moment 27 de proiecte cu finanțare europeană, suma nerambursabilă solicitată fiind de 1,1 milioane euro.

„În cadrul Submăsurii 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri au fost depuse până în prezent 27 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri europene nerambursabile de 1,1 milioane euro. Douăsprezece dintre acestea au fost depuse în județul Dâmbovița, trei în Timișoara și câte două proiecte în județele Caraș-Severin, Covasna, Dolj și Giurgiu. Câte un proiect a fost depus în județele Arad, Constanța, Iași și Satu-Mare. Pentru zona montană a fost depus un singur proiect, în județul Covansa”, menționează AFIR.

Submăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri dispune în acest an de o alocare financiară de 160 de milioane de euro, suma fiind distribuită astfel: sector zona montană (33.000.000 euro) și sector zona normală (128.000.000 euro).

O altă măsură de investiții cu fonduri europene deschisă la data de 28 aprilie 2016 a fost și Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea Fermelor Mici. Până în acest moment, doar un singur proiect a fost depus în cadrul acestei măsuri de finanțare.

Un singur proiect a fost depus în 2016, până acum, pentru finanțare prin Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea Fermelor Mici. Proiectul a fost depus în județul Iași. Numărul total al cererilor depuse pentru această submăsură, începând din 2015, este de 1.254, în valoare de 18,7 milioane euro.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale aferente unei măsuri/submăsuri/componente (alocare distinctă) se oprește înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse având un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii respective, excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase ajunge la 120% din nivelul alocării sesiunii anuale a măsurii/submăsurii/componentei (alocare distinctă). În cazul în care alocarea unei submăsuri nu este atinsă de valoarea proiectelor depuse, solicitanții pot solicita fonduri europene până la data de 31 octombrie 2016.

Studiu de caz pentru micii producători


Calcule făcute de Cristian Găină luând exemplul unui fermier cu SO (Standard Output sau valoarea producției standard) cuprins între 1.000 și 8.000 (neeligibil la nivel individual în PNDR și care ar trebui să facă parte dintr-un grup de producători pentru a beneficia de subvenții prin submăsura 9.1)
În cadrul grupului, la 1.000 SO, valoarea subvenției este de 330 euro, în 5 ani. La 8.000 SO, valoarea acesteia, raportată strict matematic, este de 2.640 euro, în 5 ani. Câți „fermieri” vor valorifica producția integral pentru a avea acestă subvenție la comun cu alții?
- De ce nu, mai avantajos, ar arenda toți unuia dintre ei și ar primi ca fermă mică 15.000 euro sau cu un pic de efort ar „instala” un tânăr fermier de la 12.000 SO în sus și ar primi 50.000 euro?
- Pentru a se fiscaliza (PFA, II) trebuie să aibă studii de profil agricol, altă cheltuială etc, sau SRL (alte taxe costuri, declarații) .
Încerc să mă transpun personal într-un posibil membru de grup de producători, spune consultantul Cristian Găină, membru care nu are șanse de depunere proiect pe alte măsuri (sub 8.000 SO).
1. Trebuie să mă angajez la obiectivele grupului, să mă fiscalizez, deci în esență această activitate se transformă într-un loc de muncă.

2. Loc de muncă = venit salarial cel puțin minim pe economie, adică 1.250 lei brut (925 net + 325 contribuție angajat + 285 angajator adică tot el!) total 1.535 lei /lună.

3. În concluzie, trebuie să plătesc taxe la bugetul consolidat 610 lei/lună = 36.600 lei/5ani, echivalentul la un curs de 4,5 lei = 1 euro de 8.133 euro/5 ani.

4. Plaja de venituri din subvenție (raportată matematic mie ca și membru este de 330 euro/5 ani (1.000 SO) – 2.640 euro/5 ani (8.000 SO)

Punct de echilibru:

1. Pentru a-mi acoperi doar taxele la venitul minim trebuie să am o exploatație de 24.645 SO cu valorificare integrală a producției;

2. Pentru a-mi acoperi la venitul minim salarial + taxele asimilate venitului din salariu trebuie să am o exploatație de 62.020 SO cu valorificare integrală a producției.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I