Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Fiscul suspectează Trezoreria

George Vulcănescu, jurnalist și analist economic
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


Fiscul suspectează Trezoreria

Ca tot românul, fac frecvent descoperiri fără voie. Cea mai recentă constatare: Fiscul suspectează Trezoreria de blat cu datornicii la Bugetul statului!

Săptămâna trecută am primit de la Fisc o somație de executare silită pentru o datorie sub 500 lei. Din dorința de a nu lăsa să se acumuleze penalizări aiurea, m-am prezentat la Administrația Financiară sector 3 pentru a aduce datoriile pe zero cât mai repede. Surpriză însă! În fișa fiscală apare și suma de 130 lei, reprezentând o amendă de la CNADNR urmare a neachitării taxei la o trecere peste Podul Fetești. Deși în fișă amenda este înregistrată ca fiind achitată în termenul legal de 48 ore, fiscul nu mi-o recunoaște și nu îmi stinge datoria. Soluția? Clasic românească. Trebuie să fac dovada plății. Revin a doua zi la ANAF sector 3, serviciul persoane juridice. Na, belea!! Procesul verbal de la CNADNR și chitanța de la Trezorerie nu țin de probe în fața vigilenților colectori ai veniturilor statului. Nimeni nu mă atenționase ce presupune, în România anului 2016, dovada termenului de achitare a unei amenzi. Aveam procesul verbal de la CNADNR, aveam chitanța de la Trezorerie, dar nu și plicul cu dovada datei de „recepție” a Procesului Verbal. Practic, nu fusese o înmânare a documentului, acesta fiind lăsat în cutia poștală pe 23 decembrie. Iar termenul de plată cu reducerea de 50% decurgea de la momentul în care înștiințarea ajunsese la adresă. Dacă ar fi fost distribuită cu mandat poștal exista, cel puțin, răgazul ridicării de la oficiu. Fapt pentru care, în timp ce unii pregăteau bradul copiilor lor, eu m-am îngrijit de cel al angajaților CNADNR; pe 24 decembrie făceam plata amenzii în baza tuturor documentelor doveditoare (inclusiv plicul buclucaș). După cinci luni constat că tot efortul din Ajun de Crăciun a fost în zadar.

Realizați în ce lume trăim? Fiscul suspectează Trezoreria! Până azi știam doar că, pentru Fisc, orice contribuabil dator la stat este suspect – din principiu; cu cât mai mică datoria, cu atât mai suspect contribuabilul. Dar nu mi-aș fi închipuit că în secolul 21 și după miliarde cheltuite pe informatizarea instituțiilor publice Fiscul nu are proceduri prin care să recunoască legalitatea plăților făcute prin Trezorerie! De asemenea, Fiscul continuă să funcționeze în anacronismul anilor comuniști neavând conexiuni IT cu instituțiile publice care realizează venituri vărsate la Buget. Să nu credeți că angajatul ANAF face altceva decât să se uite, cu un ochi de expert, la ștampila de pe plic și să dea un OK. 

Două soluții legale și foarte birocratice 

Pentru știința altora aflați într-o situație asemănătoare, pentru a ieși din impas, există doar două soluții legale. O cerere către Administrația de sector, care nu se știe ce răspuns va primi, sau o adresă către CNADNR (nu cunosc pașii de urmat în acest caz). Am optat pentru prima. Și mai vedem…

Oare câți români, aflați într-o situație similară, nu ar căuta să scurteze calvarul plimbatului hârtiilor apelând la cea de a treia soluție, cea „imorală”: șpaga. Și nici măcar nu poți pretinde că „ți s-a cerut”. Tu ai fost cel care ai oferit. Atenție însă! Oferta este mare, tentația e mare, dar frica (de DNA) este și mai mare. În condițiile date și angajații fiscului au devenit extrem de selectivi. Altfel, nu vă faceți griji. Corupția nu a dispărut – doar este mai mai „subtilă”.

Domnilor Cioloș și Doroș, doamnă Dragu! Vreți să lăsați, la sfârșit de mandat, un model de funcționare eficientă a instituțiilor statului? Lucrați la fundamente! Lăsați glazura! Strategii ce vor fi schimbate odată cu schimbarea Guvernului…legi reparatoare – doar pentru unii etc…O fi glazura mai vizibilă, dar coborâți la firul ierbii. Sau credeați că s-a schimbat ceva față de vremurile în care, oameni obișnuiți fiind (fără notorietate), interacționați cu instituțiile publice?

Pe moment, în criza dezinfectantelor, premierul a lăsat impresia că va verifica personal starea saltelei de pe patul de spital, ridicând cearșaful cu mâna neprotejată. Văd că, în final, a delegat pe altcineva. Nu îl învinovățesc, dar oare câți membri ai cabinetului său văd imaginea României altfel decât filtrată prin geamurile fumurii ale demnităților pe care le dețin? Iar din păcate zestrea asta genetică numită birocrație rămâne în ADN-ul acestei țări arhaice, tocmai pentru că acei ce ar trebui să o anihileze nu se lovesc de ea.

Anul acesta birocrația aceea jignitoare și umilitoare a primit un sprijin neașteptat. Contribuabilii, atât persoane fizice, cât și juridice, au trebuit să completeze munți de hârtii. În condițiile date, arbitrariul și-a făcut cu ușurință loc în relația cu autoritățile publice.

Domnilor și doamnelor din Cabinetul Cioloș, încetați să mai hrăniți birocrația! Nu îi mai oferiți ceea ce îi place cel mai mult: hârtia. Pentru că, în spatele teancurilor de formulare, corupția se ascunde cel mai bine. Nu-i așa că nu v-ați fi închipuit? 

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Recent, o organizație internațională a considerat că între cei mai influenți 100 de actori din sistemul global contemporan, 68 sunt corporații și 32 sunt state. Ceea ce înseamnă că guvernanța corporatistă are un cuvânt greu de spus nu doar în ceea ce privește configurarea piețelor, dar și în reformarea statelor, restructurarea sistemului internațional. În ce măsură guvernanța corporatistă se potrivește sau nu guvernării statale este o temă de dezbatere continuă. Personal, nu cred că se poate transfera integral guvernanța corporatistă în guvernarea statelor, dar statele nici nu pot face abstracție de caracteristicile post-criză ale evoluției corporatismului.

Vestea că Banca Centrală a Germaniei, celebra Bundesbank, previzionează o scădere de turație a motorului economiei europene, în 2017, a atras atenția agențiilor de presă. Știrea reprezintă un semnal de alarmă și pentru mediul de afaceri autohton. România are o expunere de aproape 80% din totalul exporturilor pe statele UE, iar un sfert din acest procent este realizat din relația comercială cu Germania. Comenzile date industriei locale, reprezentate în mare parte din bunuri intermediare, susțin chiar exporturile marii puteri industriale. În ciuda tuturor cârtitorilor, care nu văd cu ochi buni supremația economiei germane, aceasta continuă, an de an, să înregistreze excedente comerciale fenomenale. Practic, nemții vând la extern, în două luni, cu aproximativ 20 miliarde euro peste cât produce România, într-un an. Toate motivele ca exportatorii noștri să dorească numai sănătate economiei germane.

Sacrilegiu!!... Vânduții!...Spoliatorii!!...Urmând exemplul băncilor străine, și singura bancă de retail neprivatizată, CEC Bank, a anunțat că a mărit avansul la 30%, atât la creditele în lei, cât și la cele în valută. Afurisita bancă de stat va mai acorda împrumuturi imobliare doar în moneda în care solicitanții realizează venituri.

Anul 2015 a (re)adus în lumina reflectoarelor două nume care vor lăsa multă cerneală să curgă în politica mondială a viitorului imediat: Marine Le Pen și Donald Trump. Ambele personaje s-au aruncat în luptele prezidențiale din Franța (2017), respectiv Statele Unite ale Americii (2016), sperând să răstoarne obișnuita ordine democratică. Motivați de realitățile unor state central și est-europene, prima, respectiv sud-americane, al doilea, Le Pen și Trump joacă pe cartea populismului și, indiferent de cât de mult sau de puțin succes vor avea, un lucru este cert: sunt mai aclamați ca niciodată.

Străduințele îndelungate ale guvernelor europene de a-și scoate economiile din recesiune au lăsat urme adânci în performanțele pieței muncii, vizibile încă și astăzi. Deși cabinetele centrale au încercat să impună măsuri, puterile le-au fost limitate de contextul lipsei de investiții și consum din economie, care a redus abilitatea companiilor de a face angajări.

Neil Postman a spus-o încă de acum treizeci de ani: „cel mai important aspect al televiziunii este că oamenii se uită”. Era decada 80, iar Postman avea „îndrăzneala” să publice volume ca „Dispariția copilăriei” (1982) sau „Amuzându-ne până la moarte: discursul public în era show business-ului” (1985). Tema comună? Invadarea spațiilor publice și private de către televiziune.

După atât efort depus vreme îndelungată, s-ar putea ca declarația lui Martin Schulz să răsune destul de dureros: „Uniunea Europeană este în pericol. Nimeni nu poate ști dacă UE va mai exista peste zece ani”, mărturisea președintele Parlamentului European pentru Die Welt la începutul lui decembrie, același cotidian care considera că Europa este bântuită de o fantomă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I