Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Finanțarea economiei prin intermediul pieței de capital

Economistul nr. 11, 14 iunie 2016

Conferința „Piața de Capital din România și Finanțarea Economiei”, organizată în București, în 24 mai a.c., de către Asociația pentru Studii și Prognoza Economico-Socială și România Durabilă, a adus față în față factorii de decizie și formatorii de opinie din diverse domenii, reprezentanți ai autorităților de reglementare și supraveghere, consultanți, dar și reprezentanți ai mediului universitar, academic și de cercetare, subiectul principal de discuție fiind modalitatea în care se poate asigura canalizarea eficientă a fondurilor pentru stimularea creșterii economice sustenabile.

Piața de capital se situează pe o poziție de avantaj comparativ

În cadrul discuțiilor referitoare la sursele alternative de finanțare a companiilor și rolul investitorilor instituționali în finanțarea IMM-urilor, Ana Bobircă, vicepreședinte AOAR și partener CEFS, a arătat că în contextul scăderii dobânzilor bancare, al randamentelor reduse generate de titlurile de stat, piața de capital se situează pe o poziție de avantaj comparativ, susținut și de polarizarea sectorială a emitenților, prevalența marilor companii din domeniul utilităților, cu profitabilitate și randamente ale dividendelor relativ stabile și predictibile, peste cele ale instrumentelor cu venit fix, pe de o parte, și companiile din domeniul financiar, cu lichiditate relativ mai ridicată și prețuri atractive, pe de altă parte. Referitor la posibilitățile de majorare a lichidității BVB, Ana Bobircă spune că se poate schimba ca efect al unor „inovații” funcționale, instituționale sau legislative, ce creează un mecanism de contagiune între emitenți și atrag un număr mare de companii care se listează în același timp. Pentru creșterea lichidității, Ana Bobircă mai are în vedere propuneri adresate Guvernului de creare a unor noi tipuri de structuri sau de instrumente care să poată fi listate, adresând, astfel, indirect și pe termen scurt problematica ofertelor inițiale și secundare pentru companiile de stat.

Paul Prodan, președintele Consiliului de Administrație al BT Securities, compania de brokeraj a Grupului Financiar Banca Transilvania, a declarat în cadrul conferinței „Piața de capital din România”, că „prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu și lung, trebuie să realizeze o creștere exponențială, calitativ și cantitativ, pentru a-și atinge principalul scop, acela de finanțare a economiei naționale. Înlesnirea circulației capitalurilor este de natură de a crește competitivitatea economiei românești, de a reorienta și restructura activitățile economice și de a stimula tranzacțiile între companii”.

Scăderea alarmantă a lichidității bursiere

Horia Gusta, președintele executiv al Certinvest, a spus că piața de capital se confruntă cu numeroase probleme: numărul tranzacțiilor scade, precum și cel al companiilor listate, societățiile de brokeraj sunt tot mai puține, iar lichiditatea bursieră s-a redus semnificativ. Totuși, economiile populației și fondurile de pensii, care în prezent se ridică la cinci miliarde de euro și care în prezent sunt investitite în titluri de stat și depozite, ar reprezenta o sursă bună pentru plasamente pe piața de capital. Problema constă în dificultatea de efectua practic aceste plasamente, deoarece nu avem o piață cotată la investment grade, a explicat Horia Gusta. De asemenea, partea de free float din acțiunile companiilor listate este mult prea mică, ceea ce face prea riscante investițiile.

Conferința a căutat să vină în întâmpinarea antreprenorilor și companiilor care sunt în căutare de finanțare pentru poveștile lor de creștere și dezvoltare, în condițiile în care companiile de talie mai mică obțin cu greutate finanțare de la bănci. „Certinvest încearcă să fie prima societate de investiții din România specializată în finanțarea emisiunilor de obligațiuni realizate de companii antreprenoriale cu dinamica foarte bună a business-ului, din domenii atractive ale economiei, o initiațivă singulară pe piața românească, orientată către satisfacerea nevoilor de business ale antreprenorilor români: acces rapid la finanțare, costuri accesibile, flexibilitate, vizibilitate în piață”, a declarat Horia Gusta, director general Certinvest.
La rândul său, Sorin Mititelu, președintele BCR Asigurări, consideră că „nu putem să înregistrăm rezultate dacă nu avem inițiativă. Lipsesc agenții de schimbare, intermediarii între populație și piața de capital”. Șeful BCR Asigurări nu este de acord că trebuie așteptat ca statul să intervină pentru creșterea pieței de capital, ci societățile comerciale, ca entități de drept privat, trebuie să fie interesate de listarea la bursă.
Tranzacția de la piața de frontieră la piața emergentă

Mihai Chișu, broker Swiss Capital, a vorbit despre trecerea bursei românești la o nouă etapă de dezvoltare. Pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă, trebuie îndeplinite o serie de condiții, care în prezent par a fi destul de îndepărtate. Capitalizarea bursieră ar trebui să fie de minimum 1,3 miliarde dolari, cu un free float de cel puțin 630 de milioane de dolari, conform clasificării MSCI. Din punct de vedere al indicelui FTSE, trebuie ca trei companii să îndeplinească testele de eligibilitate (dimensiune, free float și lichiditate) la care se adaugă criterii calitative și tratament corect aplicat acționarilor minoritari, plus o piață valutară liberă și bine dezvoltată. „Când bursa va fi văzută de public ca o investiție, iar de către antreprenor ca o formă de finanțare, rolul său va fi pe deplin înțeles”, este una dintre concluziile intervenției lui Mihai Chișu la lucrările conferinței.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I