Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Finanțarea asistată a fermelor mici, contra sărăciei la sate

Economistul nr. 45-46, 23 noiembrie 2015

Finanţarea asistată a fermelor mici, contra sărăciei la sate

Dintre cei 1.830 de oameni care au beneficiat de proiectul de consiliere financiară și formare profesională derulat până de curând de Asociația de Dezvoltare în Afaceri (ADA), în mai multe sate din toată țara, marea majoritate erau în căutarea unui loc de muncă (43%) sau erau deja șomeri. Proiectul „Microcreditarea, componentă fundamentală a antreprenoriatului în mediu rural” a reușit să plaseze doar germenii de cristalizare a unui mod nou de a aborda conducerea fermelor mici din România, dar chiar și așa este un progres. Sub denumirea de ferme de (semi)subzistență se ascunde adevărul trist al sărăciei instalate la sate, potrivit unui studiu ONU, citat de oficialii ADA.

„Sunt 830.000 de ferme mici, numite de subzistență, în România, dar, să fim realiști, acesta este un termen care denumește sărăcia. Mediul rural suferă de racile istorice. Celor mai mulți gospodari de la sate nu poți să le vorbești despre cum să-și conducă mica fermă având grijă de cash-flow și de sarcina datoriei, de administrarea riscului și de altele asemenea. Ne-ar trebui mulți ani ca să schimbăm situația. Vom putea spune, totuși, că am urnit din loc un mecanism de dezvoltare, dacă formăm 5.000 de oameni care să-și privească micile ferme cu ochii unor antreprenori avizați și care să ofere consultanță și asistență”, a spus Petru Rareș, președinte de onoare al ADA, cu ocazia conferinței care a prezentat rezultatele proiectului citat.

390 dintre participanții cărora li s-au transmis competențe practice legate de microfinanțare au beneficiat și de programe de formare profesională în ocupațiile: analist de credite, administrator de risc și broker de finanțare („intermediar în activitatea financiară și comercială”). Aflați în aceste trei poziții, cursanții urmează să faciliteze finanțarea activității și dezvoltării fermelor mici, într-un mediu bancar ostil la creditarea acestora. Fermele mici nu au un istoric financiar și cer împrumuturi relativ mici, considerate neprofitabile de bancheri. De aceea, microcreditele sunt în medie cu 30% mai scumpe decât cele oferite în mod curent de sistemul bancar.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, în august 2016, pe pagina oficială a Agenției, varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”.

Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

Interviu cu Gheorghe Boeru, președintele și fondatorul companiei „Romair Consulting”.

Prin PNDR 2014-2020 România are la dispoziție 8 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 miliard de euro mai puțin față de mandatul anterior. Așteptat cu interes de cei care vor să investească în agricultură și dezvoltare rurală, programul a pornit greoi, iar calendarul anunțat la începutul anului 2016, care prevedea lansarea mai multor submăsuri începând cu luna februarie, a fost amânat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a justificat această modificare prin faptul că a lucrat la simplificarea procedurilor, precizând că amânarea nu atrage pierderi financiare.

România a trecut glonț pe lângă Planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei ce ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.

Cu proiectele europene 2014-2020 suntem mai întârziați la această oră decât eram după același timp trecut din etapa 2007-2013. O spun autoritățile în domeniu, totuși fără îngrijorare, sigure că fazele ulterioare vor fi mai scurte decât echivalentele din exercițiul financiar precedent, pentru că documentația se va simplifica, va apărea o lege nouă pentru achiziții publice, se va micșora perioada de evaluare a proiectelor, contractarea va merge mai repede și, în general, vor acționa învățătura de minte și cea de meserie.

Crescând calitatea vieții, oamenii se schimbă și ei, trebuie să se raporteze la alt nivel de relaționare”, spune primarul orașului Chitila, Emilian Oprea. Concomitent, subliniază, și investitorii se simt mai atrași de un mediu civilizat, cu dotările edilitare pe care ei le caută – drumuri, canalizare, siguranță etc. În acest fel, orașul prosperă din punct de vedere economic, dovezi regăsindu-se în felul cum s-au integrat firme precum Autoklas, Farmexpert, Spicul și altele, toate oferind locuri de muncă pentru localnici, aproape de casă.

Cu obiectivul general „facilitarea tranziției la viața activă pentru cel puțin 500 de studenți înmatriculați la programele de studii din domeniul economie și afaceri internaționale, prin furnizarea unui pachet integrat de servicii de orientare, consiliere profesională, mentorat în carieră și stagii de practică la potențiali angajatori, contribuind astfel la îmbunătățirea șanselor de inserție pe piața muncii a absolvenților ciclului de licență și masterat din domeniul economie și afaceri internaționale (EAI)”, proiectul „Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale – PRACT-EAI”, este derulat de Academia de Studii Economice din București (prin Facultatea de Relații Economice Internaționale) – beneficiar și Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – partener.

Între numeroasele și îndeosebi foarte necesarele proiecte derulate de Academia de Studii Economice din București cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul „PRACT-EAI – Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale” (Contract POSDRU/161/2.1/G/140619, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, manager de proiect prof. univ. dr. Dumitru Miron) se distinge prin complexitatea adresabilității ca arie de cuprindere vizând categoria beneficiarilor direcți, ca și prin profunzimea conexiunilor aplicative pe care le poate genera în timp.

Plaja – pe care de la an la an o vedeam tot mai îngustată, încât ne gândeam cu strângere de inimă că în câțiva ani n-o să mai găsim nisip nici cât să facem o „poză cu căluțu de la mare” –, în sfârșit, se lărgește. A început ultima etapă a proiectului de reabilitare a litoralului românesc al Mării Negre: „se toarnă” nisip la Eforie Nord. Proiectul se cheamă „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord)”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I