Economistul.ro News Feed http://www.economistul.ro Revista Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 14 octombrie 2016 ro <![CDATA[Fonduri europene pentru agricultură]]> http://site-vechi.economistul.ro/fonduri-europene-pentru-agricultura-a8662/ http://site-vechi.economistul.ro/fonduri-europene-pentru-agricultura-a8662/ 14 octombrie 2016 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, în august 2016, pe pagina oficială a Agenției, varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”. ]]> <![CDATA[Atenție, politicieni! Mediul de afaceri are program de guvernare]]> http://site-vechi.economistul.ro/atentie-politicieni-mediul-de-afaceri-are-program-de-guvernare-a8653/ http://site-vechi.economistul.ro/atentie-politicieni-mediul-de-afaceri-are-program-de-guvernare-a8653/ 14 octombrie 2016 Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative. ]]> <![CDATA[Austriecii vor să dea penalty istoriei!]]> http://site-vechi.economistul.ro/austriecii-vor-sa-dea-penalty-istoriei-a8650/ http://site-vechi.economistul.ro/austriecii-vor-sa-dea-penalty-istoriei-a8650/ 14 octombrie 2016 Cardinalul austriac Christoph Schönborn, la slujba comemorativă de la Stephansdom (catedrala Sfântul Ștefan), dedicată celor 333 de ani de la cea de-a doua eliberare a Vienei, a rostit cuvinte profetice: „Islamul va cuceri Europa? Mulți musulmani și-o doresc și afirmă că s-a încheiat cu Europa. (…) Dumnezeu, fie-ți milă de Europa!” ]]> <![CDATA[Avem o țară, ce facem pentru ea?]]> http://site-vechi.economistul.ro/avem-o-tara-ce-facem-pentru-ea-a8646/ http://site-vechi.economistul.ro/avem-o-tara-ce-facem-pentru-ea-a8646/ 14 octombrie 2016 Recent, o organizație internațională a considerat că între cei mai influenți 100 de actori din sistemul global contemporan, 68 sunt corporații și 32 sunt state. Ceea ce înseamnă că guvernanța corporatistă are un cuvânt greu de spus nu doar în ceea ce privește configurarea piețelor, dar și în reformarea statelor, restructurarea sistemului internațional. În ce măsură guvernanța corporatistă se potrivește sau nu guvernării statale este o temă de dezbatere continuă. Personal, nu cred că se poate transfera integral guvernanța corporatistă în guvernarea statelor, dar statele nici nu pot face abstracție de caracteristicile post-criză ale evoluției corporatismului. ]]> <![CDATA[Cu ochii la 40, cu gândul la peste 50!]]> http://site-vechi.economistul.ro/cu-ochii-la-40-cu-gandul-la-peste-50-a8643/ http://site-vechi.economistul.ro/cu-ochii-la-40-cu-gandul-la-peste-50-a8643/ 14 octombrie 2016 Așa stau acum producătorii mondiali de petrol: cu un preț/baril care pare blocat pe la 40 dolari, cu speranța unei reveniri peste cota de 50. Cât de repede se va produce revenirea, dacă se va produce? Piața mondială a petrolului se redresează într-un ritm lent, ar putea dura peste șase luni ca să dispară supra-producția și alte șase până la 12 luni să se consume excesul din inventar, arată un recent raport al McKinsey Energy Insight (MEI). În plus, capacitatea OPEC de a crește și mai mult producția de țiței poate păstra prețurile joase pentru mult mai mult timp. ]]> <![CDATA[Reinventarea Drumului Mătăsii]]> http://site-vechi.economistul.ro/reinventarea-drumuluimatasii-a8644/ http://site-vechi.economistul.ro/reinventarea-drumuluimatasii-a8644/ 14 octombrie 2016 Pe marea tablă de șah a lumii se pare că nu s-au epuizat toți pionii și se fac mutări în mod constant, din care rezultă noi jocuri geostrategice, unele mai inovatoare ca altele. ]]> <![CDATA[România și competitivitatea]]> http://site-vechi.economistul.ro/romania-si-competitivitatea-a8647/ http://site-vechi.economistul.ro/romania-si-competitivitatea-a8647/ 14 octombrie 2016 De la momentul aderării României la Uniunea Europeană s-a tot vorbit despre adoptarea euro. S-a avansat mai întâi anul 2015. După criza economică și financiară din 2007-2008 termenul s-a îndepărtat către 2018, pe urmă 2019. Iar recent președintele Klaus Iohannis a anunțat că, obiectivul adoptării euro a rămas, pentru moment nu se are în vedere o dată anume. În sfârșit o poziție cât de cât realistă. Dacă din punct de vedere al criteriilor România este într-o situație bună există un argument care nu stă în picioare la o analiză atentă: competitivitatea. ]]> <![CDATA[Marile probleme ale omenirii: globalizarea, sărăcia, migrația și ascensiunea partidelor populiste]]> http://site-vechi.economistul.ro/marile-probleme-ale-omenirii-globalizarea-saracia-migratia-si-ascensiunea-partidelor-populiste-a8649/ http://site-vechi.economistul.ro/marile-probleme-ale-omenirii-globalizarea-saracia-migratia-si-ascensiunea-partidelor-populiste-a8649/ 14 octombrie 2016 Reuniunea președinților și a premierilor celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, cunoscută și sub denumirea de G20, este un simbol al globalizării. De fapt, toate temele de discuție din cadrul acestor sumituri sunt legate de probleme de securitate globală, liberalizarea comerțului mondial, protecția mediului, și mai ales, la ultima întâlnire, cap de afiș a fost migrația a milioane de musulmani spre statele europene. ]]> <![CDATA[Economie și olimpism]]> http://site-vechi.economistul.ro/economie-si-olimpism-a8651/ http://site-vechi.economistul.ro/economie-si-olimpism-a8651/ 14 octombrie 2016 Legătura dintre economie și olimpism e câtuși de puțin speculație. Atât jocurile olimpice (evenimentul ca atare, cu competițiile lui, care se desfășoară din patru în patru ani), cât și olimpiada (intervalul de patru ani dintre jocurile olimpice) înseamnă efort economic; dar și beneficiu? E o întrebare tot mai des însoțită de circumspecție.  ]]> <![CDATA[TAXA DE DRUM, MODELUL À LA RUSSE]]> http://site-vechi.economistul.ro/taxa-de-drum-modelul-la-russe-a8652/ http://site-vechi.economistul.ro/taxa-de-drum-modelul-la-russe-a8652/ 14 octombrie 2016 Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale. ]]> <![CDATA[Naturevo, un business 100% românesc]]> http://site-vechi.economistul.ro/naturevo-un-business-100-romanesc-a8654/ http://site-vechi.economistul.ro/naturevo-un-business-100-romanesc-a8654/ 14 octombrie 2016 Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali. ]]> <![CDATA[Dacia și Ford au pus pe roate economia românească]]> http://site-vechi.economistul.ro/dacia-si-ford-au-pus-pe-roate-economia-romaneasca-a8655/ http://site-vechi.economistul.ro/dacia-si-ford-au-pus-pe-roate-economia-romaneasca-a8655/ 14 octombrie 2016 Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro. ]]> <![CDATA[Cardurile de credit și banii cash, din  portofel, direct în smartphone]]> http://site-vechi.economistul.ro/cardurile-de-credit-si-banii-cash-din-portofel-direct-in-smartphone-a8656/ http://site-vechi.economistul.ro/cardurile-de-credit-si-banii-cash-din-portofel-direct-in-smartphone-a8656/ 14 octombrie 2016 Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi. ]]> <![CDATA[Pahonțu, Romsilva: „Pădurea are o funcție de producție și una de protecție”]]> http://site-vechi.economistul.ro/pahontu-romsilva-padurea-are-o-functie-de-productie-si-una-de-protectie-a8657/ http://site-vechi.economistul.ro/pahontu-romsilva-padurea-are-o-functie-de-productie-si-una-de-protectie-a8657/ 14 octombrie 2016 Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva ]]> <![CDATA[Dărmănescu: „Viitorul este pe piața peștelui proaspăt”]]> http://site-vechi.economistul.ro/darmanescu-viitorul-este-pe-piata-pestelui-proaspat-a8658/ http://site-vechi.economistul.ro/darmanescu-viitorul-este-pe-piata-pestelui-proaspat-a8658/ 14 octombrie 2016 Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare ]]> <![CDATA[Împrumuturile neperformante – o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar bancar I]]> http://site-vechi.economistul.ro/imprumuturile-neperformante-o-amenintare-la-adresa-stabilitatii-sistemului-financiar-bancar-i-a8659/ http://site-vechi.economistul.ro/imprumuturile-neperformante-o-amenintare-la-adresa-stabilitatii-sistemului-financiar-bancar-i-a8659/ 14 octombrie 2016 Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici. ]]> <![CDATA[O treime dintre gospodăriile din România nu-și permit nici plata utilităților și a întreținerii]]> http://site-vechi.economistul.ro/o-treime-dintre-gospodariile-din-romania-nu-si-permit-nici-plata-utilitatilor-si-a-intretinerii-a8660/ http://site-vechi.economistul.ro/o-treime-dintre-gospodariile-din-romania-nu-si-permit-nici-plata-utilitatilor-si-a-intretinerii-a8660/ 14 octombrie 2016 România, țara contrastelor, este imaginea care se desprinde din studiul INS intitulat „Condițiile de viață ale populației în anul 2015”. La nivel național, aproape jumătate dintre gospodării suportă cu dificultate sau cu mari eforturi cheltuielile curente, în timp ce doar una din șapte gospodării nu are probleme pentru plata facturilor curente. Astfel, peste 50% dintre restanțieri, au avut probleme cu plata facturilor la curent electric și la întreținere. În privința vacanțelor, România se situează pe ultimul loc în Europa, un sejur de o săptămână pe an fiind un lux pe care nu și-l pot permite aproximativ 70% dintre familii. În aceste condiții, dezvoltarea turismului intern este aproape imposibilă, creșterea bazându-se pe atragerea turiștilor străini. ]]> <![CDATA[Pledoarie pentru capitalism]]> http://site-vechi.economistul.ro/pledoarie-pentru-capitalism-a8661/ http://site-vechi.economistul.ro/pledoarie-pentru-capitalism-a8661/ 14 octombrie 2016 Tom Harford este un economist și columnist respectat și respectabil pentru cărți cum ar fi „The Undercover Economist” sau pentru articole și editoriale publicate în Financial Times. Într-un astfel de text publicat cu ceva vreme în urmă (The Financial Times, ediția din 8/9 Noiembrie 2014), Tom Harford aborda problema inegalității economice, de altfel îndelung dezbătută în ultima vreme, dintr-un punct de vedere diferit de acela al altor economiști: a deține un pașaport emis de o țară dezvoltată... reprezintă un privilegiu și un avantaj pe care cetățenii unor astfel de țări îl dețin asupra locuitorilor statelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. În vremurile noastre, inegalitatea nu mai este generată în primul rând de apartenența la clase sociale diferite, ci de apartenența la state cu un nivel de dezvoltare diferit. Statisticile arată că un cetățean britanic sau american beneficiază de un sistem de asigurări sociale și de sănătate și de un nivel de salarizare și educație superioare celor la care poate aspira un locuitor al, să spunem, Republicii Democratice Congo. Chiar dacă inegalitatea între cetățenii unei țări există și chiar s-ar părea că a crescut în ultimii ani, raportul între veniturile unei familii bogate și cele ale unei familii sărace s-a micșorat semnificativ în favoarea celor săraci; și s-a micșorat cu atât mai mult cu cât țara respectivă se află mai departe decât celelalte pe drumul dezvoltării și creșterii economice. ]]> <![CDATA[Finanțarea debitorului aflat în insolvență]]> http://site-vechi.economistul.ro/finantarea-debitorului-aflat-in-insolventa-a8663/ http://site-vechi.economistul.ro/finantarea-debitorului-aflat-in-insolventa-a8663/ 14 octombrie 2016 Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment. ]]> <![CDATA[Viziunea industriei europene 2030, prezentată la Bucureşti]]> http://site-vechi.economistul.ro/viziunea-industriei-europene-2030-prezentata-la-bucuresti-a8664/ http://site-vechi.economistul.ro/viziunea-industriei-europene-2030-prezentata-la-bucuresti-a8664/ 14 octombrie 2016 ManuFuture România, asociație membră a Manufuture Europe și a Confederației Patronale a Industriei, Serviciilor şi Comerțului din România (CPISC), a organizat conferința „Innovation time as a prerequisite for the Knowledge Age – Inovarea, cerință prealabilă pentru Era Cunoașterii”. Evenimentul a fost ocazionat de prezenţa la Bucureşti a coordonatorului proiectului “ManuFuture Vision 2030”, José Carlos Caldeira, membru al Manufuture High Level Group, președinte al Agenţiei Naţionale de Inovare a Portugaliei (ANI). „ManuFuture Vision 2030” constituie o proiecţie a industriei europene în orizontul următorului deceniu şi jumătate, a cărei structurare este concepută pe îmbinarea cercetării şi inovării cu necesităţile practice ale economiei. Oaspetele portughez a oferit o expunere în acest sens, generând o dezbare la care au participat specialişti din mediul universitar, institute de cercetare, întreprinderi mici şi mijlocii. ]]> <![CDATA[O PLEDOARIE PENTRU ROMÂNIA]]> http://site-vechi.economistul.ro/o-pledoarie-pentru-romania-a8665/ http://site-vechi.economistul.ro/o-pledoarie-pentru-romania-a8665/ 14 octombrie 2016 Din păcate, în ultima lună timpul nu mi-a permis să fiu prezent activ în Social Media. Totuși, am reușit să citesc (chiar pe LinkedIn) unul sau două articole foarte interesante despre România și despre potențialul ei macroeconomic.În contextul actual – atât cel global, geopolitic, afectat de Brexit, cât și cel personal, afectat de apropiata mea plecare – consider că este foarte important să reafirm locul și importanța crucială a României pe piața europeană. ]]> <![CDATA[Rolul IT&C în dezvoltarea accelerată a României]]> http://site-vechi.economistul.ro/rolul-itampc-in-dezvoltarea-accelerata-a-romaniei-a8666/ http://site-vechi.economistul.ro/rolul-itampc-in-dezvoltarea-accelerata-a-romaniei-a8666/ 14 octombrie 2016 La nivel macroeconomic un element esențial care separă România de economiile avansate din UE este productivitatea muncii. Productivitatea muncii redusă, printre ultimele în UE, nu permite ridicarea generală a veniturilor, a nivelului de trai al oamenilor. Aproape jumătate din populație, îndeosebi cea care se află în mediul rural, nu contribuie relevant la venitul național, ducând de multe ori o viață de subzistență în gospodăria proprie. ]]> <![CDATA[Urgența reconectării  interne și externe a României I]]> http://site-vechi.economistul.ro/urgenta-reconectarii-interne-si-externe-a-romaniei-i-a8667/ http://site-vechi.economistul.ro/urgenta-reconectarii-interne-si-externe-a-romaniei-i-a8667/ 14 octombrie 2016 Rolul infrastructurilor, al rețelelor (de transport rutier, feroviar, fluvial, energetice, de comunicații), în dezvoltare, este binecunoscut. Infrastructurile de calitate vascularizează țesutul economic, atrag investiții, generează creștere, creează locuri de muncă și contribuie la securitatea națională și la creșterea relevanței strategice a unei țări. ]]> <![CDATA[Birocrația și pierderile din economie]]> http://site-vechi.economistul.ro/birocratia-si-pierderile-din-economie-a8668/ http://site-vechi.economistul.ro/birocratia-si-pierderile-din-economie-a8668/ 14 octombrie 2016 Într-un recent interviu pe care l-am acordat agenției News.ro, am trecut în revistă câteva dintre problemele cu care se confruntă industria românească de explorare și exploatare a petrolului și gazelor. Sunt probleme care au un impact negativ asupra investiţiilor, care generează pierderi în economie şi care produc o îngrijorătoare și nefericită reducere a numărului de locuri de muncă.  Sunt, de altfel, probleme pe care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) le reclamă de multă vreme și le notifică constant către autorități. Reiau acum prezentarea câtorva astfel de probleme, așa cum sunt ele semnalate deja de către Asociația ROPEPCA la nivelul Guvernului României, acolo unde am atras atenția că provocările întâmpinate în prezent de industria de țiței și gaze din România generează un impact negativ semnificativ în materie de investiții care urmăresc descoperirea de noi resurse energetice, atât de necesare în perspectiva contracarării declinului actual înregistrat de producția internă. ]]> <![CDATA[BRUA – un proiect  național pentru  securitate  energetică]]> http://site-vechi.economistul.ro/brua-un-proiect-national-pentru-securitate-energetica-a8669/ http://site-vechi.economistul.ro/brua-un-proiect-national-pentru-securitate-energetica-a8669/ 14 octombrie 2016 Operatorul român de transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA a parafat, în luna septembrie, acordul privind accesarea grantului în valoare de 179 milioane euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, prin care se vor derula lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA). Evenimentul a avut loc în cadrul reuniunii Grupului pentru conectarea reţelelor de gaze naturale din Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEC), organizat la Budapesta, iar semnarea Contractului de finanțare CEF (Connecting Europe Facility) de către Dirk Beckers, director executiv INEA (The Innovation and Networks Executive Agency), Ion Sterian, președinte al Consiliului de Administrație al SNTGN Transgaz SA și Petru Ion Văduva, director general al SNTGN Transgaz SA, s-a efectuat în prezența vice-președintelui Comisiei Europene împuternicit cu Uniunea Energetică Maroš Šefčovič, a comisarului pentru Energie și Schimbări Climatice Miguel Arias Cañete și Victor Grigorescu, ministrul Energiei din România. Datorită susținerii financiare din partea UE, Transgaz  va avea posibilitatea să consolideze până în anul 2020 o parte importantă a sistemului de transport gaze naturale din România, în beneficiul securității în aprovizionarea cu gaze a României și a regiunii. ]]> <![CDATA[PETRO-RUSIA]]> http://site-vechi.economistul.ro/petro-rusia-a8670/ http://site-vechi.economistul.ro/petro-rusia-a8670/ 14 octombrie 2016 PIB-ul Federației Ruse reprezintă 3% din economia mondială. Maximul a fost înregistrat în 2013: 2.079 miliarde dolari, potrivit Băncii Mondiale. Exporturile au scăzut cu 36,4% în ianuarie 2016. Economia Rusiei este dependentă de exporturile cu petrol, produse petroliere și gaz natural. Acestea reprezintă 68% din numărul total de expedieri. Un exemplu concludent care să susțină importanța acestor produse pentru Rusia este anul 2013 când 50% din veniturile țării proveneau din taxele aplicate extracțiilor de minereuri și din taxele vamale pentru petrol și gaz natural. Alte produse exportate de Federația Rusă sunt nichel, paladiu, fier, automobile, cherestea și armament militar. Principalele state importatoare sunt: Olanda (15%), Italia (8,6%), Germania (8,1%) și China (7,8%). ]]> <![CDATA[Petrolul, consumul şi canadienii]]> http://site-vechi.economistul.ro/petrolul-consumul-si-canadienii-a8671/ http://site-vechi.economistul.ro/petrolul-consumul-si-canadienii-a8671/ 14 octombrie 2016  „Legenda urbană” spune că în Canada oamenii au, dacă nu cel mai înalt nivel de trai din lume, măcar unul din „top 3”. Cât este adevăr şi cât este mit în această aserţiune rămâne să vedem în rândurile ce urmează. Cert este că prăbuşirea preţului petrolului a împins destul de brusc de pe roze şezutul guvernanţilor de la Ottawa. ]]> <![CDATA[Românii încă preferă să-și asigure mașina, dar nu și viața și sănătatea]]> http://site-vechi.economistul.ro/romanii-inca-prefera-sa-si-asigure-masina-dar-nu-si-viata-si-sanatatea-a8672/ http://site-vechi.economistul.ro/romanii-inca-prefera-sa-si-asigure-masina-dar-nu-si-viata-si-sanatatea-a8672/ 14 octombrie 2016 Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor. ]]>