Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Exercițiu de memorie

Economistul nr. 21-22, 29 iunie 2015

Exercițiu de memorie

Coperta fiecărui număr al Economistului (ne referim, aici, evident, doar la perioada începută în 2011, de când publicația noastră a devenit săptămânală, cu profilul adecvat de revistă) poate – la rândul ei – să sugereze nu numai ancorarea tematicii pe terenul realităților (chiar și atunci când s-au abordat aspecte teoretice de înalt nivel), ci și capacitatea interlocutorilor de a exprima, în sinteză, idei majore, de cel mai larg interes public (din motive redacționale, ne-am permis să adăugăm, în unele cazuri, precizări care păstrează, însă, integral sensul atribuit de autori). Bineînțeles, fiind vorba despre patru ani și jumătate, nu va fi posibil să exemplificăm decât cu un număr restrâns de citate de pe coperta revistei (25 – pentru a avea un anumit criteriu aniversar). Dar suntem convinși că exercițiul pe care îl propunem va fi util, fie și numai pentru reîmprospătarea memoriei. Ordinea aleasă pornește de la perioada pe care o traversăm și se încheie cu câteva citate de pe coperțile unor numere din 2011.

Coperți revista Economistul

„AGER confirmă și își reconfirmă vocația de vector al profesionalismului, probității, coeziunii și implicării în rezolvarea marilor probleme ale economiei și societății românești, în consonanță cu toți cei cărora le pasă, cu adevărat, de România”.
Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președintele AGER

„Asumarea unei date-țintă pentru adoptarea euro este o idee bună? Da, în măsura în care contribuie la realizarea unui consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerență în sfera politicilor macroeconomice și un catalizator pentru reforme structurale”.
Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României

„Academia Română lucrează pentru binele țării, propunând o strategie durabilă care să asigure continuitatea și coerența acțiunilor dincolo de orice regim politic”.
Acad. Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române

„Ca să fim noi înșine, trebuie să fim noi înșine oriunde și oricând”.
Prof. univ. dr. Marin Dinu

„Investiția în resurse umane. Așa începe totdeauna viitorul”.
Prof. univ. dr. Ion Gh. Roșca, regretatul rector al Academiei de Studii Economice din București

„Soliditatea bugetară trebuie cuplată cu țelul revitalizării economiei ca întreg”.
Prof. univ. dr. Ioan Talpoș, președintele Asociației Facultăților de Economie

„Sprijinirea adevăratelor talente este una dintre cele mai înalte expresii ale conștiinței de sine, a responsabilității civice”.
Ec. Daniela Vulcan-Văduva, directorul general al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România

„Experiența din anii crizei ne-a confirmat că numai politica de investiții poate fi soluția serioasă de depășire a dificultăților”.
Ing. Constantin Popeci, președintele Grupului de firme Popeci

„Renașterea pieței de capital românești: cum putem depăși frustrantul sentiment de frontieră? Eliminând barierele birocratice din calea investitorilor”.
Dr. Lucian Anghel, președintele CA al Bursei de Valori București

„Procesul de adoptare a euro poate și trebuie să devină un instrument de schimbare în bine a obiceiurilor macroeconomice”.
Dr. Napoleon Pop

„Noi cei din învățământul economic superior suntem profund atașați libertății academice, gândirii creative, deschiderii spre lumea ideilor avansate, cauzei prosperității națiunii române”.
Prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice din București

„Numai printr-un efort investițional continuu și consistent, susținând totodată optimizarea cadrului legislativ, nu vom irosi oportunitățile”.
Dr. Costel Ceocea, președinte, director general al SIF Moldova

„Reindustrializarea României trebuie să parcurgă urgent drumul de la hârtii și fiare vechi la viziune și acțiune”.
Dr. Varujan Vosganian, ex-ministru al Economiei

„Cultul muncii, odată redescoperit, ne poate întări nu doar ca industrie, ci și ca națiune”.
Ing. Valer Blidar, președintele Astra Vagoane Călători Arad

„România are nevoie, mai mult decât oricând, de o ofensivă a competitivității”.
Prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuță

„Întreprinzătorul este cea mai mare avuție a națiunilor”.
Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii

„Un imperativ al timpului nostru: să se audă, din nou, cum se cuvine, glasul roților de tren”.
Prof. univ. dr. EurIng. Mihai Mihăiță, președintele Academiei de Științe Tehnice din România, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România

„Maximizăm rentabilitatea mediului prin minimizarea poluării lui”.
Rovana Plumb, ex-ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice, actual ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

„Guvernanții ar trebui să înțeleagă că un șomaj redus, bazat pe un exces de locuri de muncă prost plătite, reprezintă un risc macroeconomic extrem de dezvoltare prin... subdezvoltare”.
Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara

„Diagnoza macroeconomică își pierde din relevanță dacă nu duce la soluții pe termen lung”.
Prof. univ. dr. Constantin Anghelache

„Bursa Română de Mărfuri se află la a patra vârstă. Și întinerește!”.
Dr. Septimiu Stoica, președintele BRM

„Respectul față de principiile și normele de drept internațional va continua să se plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României”.
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe

„Depășirea crizei prin plusvaloarea minții include demersurile Universității Politehnica din București desfășurate sistematic într-o relație foarte solidă cu marii producători din economie”.
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București

„Pădurea asigură o largă diversitate de produse generatoare de venituri, iar apărarea și valorificarea ei rațională reprezintă o îndatorire primordială a fiecăruia dintre noi”.
dr. ing. Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva

„Instituțiile statului trebuie să respecte cetățenii cheltuind cum se cuvine banul public”.
Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi a României

Cuvinte cheie: aniversar | Economistul | 25 de ani
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Celebrarea unui sfert de secol de la fondarea Economistului fix în ziua împlinirii lui – 29 mai – are o simbolistică integratoare, care vorbește despre loialitate, coeziune, deschidere, promptitudine. De 25 de ani, Economistul este prezent la întâlnirea cu cititorii săi, oglindind comunitatea și individualitățile mediului de afaceri. Cei care scriu și cei care citesc publicația se susțin reciproc, fără a fi cu orice preț interactivi, ci fiecare de la locul lui, pe bază de respect și încredere față de celălalt.

Numărul de față al publicației noastre apare exact în ziua în care se împlinesc 25 de ani de când a fost „lansată” în spațiul public. Chiar dacă ne limităm la istoria presei autohtone, un sfert de secol, mai ales în momente de schimbare radicală a întregii societăți (ca efect al evenimentelor – să le spunem doar așa – din decembrie 1989), înseamnă foarte mult nu numai sub aspect temporal, ci – mai ales – prin consistență, dificultăți, scopuri.

Indiferent de perioada care poate să facă obiectul unui studiu de profil (fie că ne referim la intervalul iunie 1990 - decembrie 1996, când apărea bisăptămânal, fie că luăm „în colimator” intervalul ianuarie 1997 - iunie 2010, când avea apariții zilnice, fie că referențialul este cuprins între iunie 2010 și prezentul aniversar), constatăm că în paginile publicației noastre s-au „înmagazinat” mii de semnături dintre cele mai prestigioase din sfera științei și practicii economice.

Aflați – de la început – în slujba economiei românești, ziariști de la Economistul au înțeles, încă de la primul număr, că perioada de tranziție de la un sistem economic la altul va fi o provocare extrem de puternică cu multe necunoscute pentru români, în primul rând pentru autoritățile tânărului stat democratic, dar și pentru actorii economici plasați, dintr-o dată, într-un alt fel de piață, într-o piață care tindea să devină liberă, complet diferită de cea a sistemului economiei de comandă, central planificată.

La ce ne gândim atunci când vine vorba despre TEZAUR? Probabil, foarte mulți au în vedere tezaurul românesc nerestituit de Rusia, alții – te pomenești! – își amintesc de emisiunea tv „Tezaur folcloric”; nu este exclus să se facă trimitere la tezaurul BNR sau la tezaurul Muzeului Național de Istorie.

Încă de la începutul procesului de tranziție, Economistul s-a ocupat sistematic de crearea cadrului juridic și instituțional al economiei de piață. La unul dintre pilonii reformei – privatizarea – ne-am mai referit și ne vom mai referi în cuprinsul acestei retrospective. Dacă, însă, vom păstra ordinea cronologică a pașilor întreprinși de-a lungul a 25 de ani, vom constata lesne că Economistul a anticipat adoptarea unor acte normative și înființarea, pe baza acestora, a numeroase instituții.

Dacă ar fi să selectăm alte domenii predilecte de abordare a problematicii economice, cu siguranță vom reține atenția deosebită acordată permanent de Economistul, încă de la primul număr, mediului de afaceri. Atât prin punctele de vedere exprimate de manageri, cât și prin prezentarea măsurilor de ordin legislativ și instituțional adoptate de-a lungul a două decenii și jumătate, în special sub impulsul angajamentelor asumate de România în acordurile cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, publicația noastră a intervenit în evoluția mediului de afaceri, pe direcțiile cele mai favorabile accelerării tranziției spre economia de piață.

În ianuarie 2011, odată cu trecerea la apariția Economistului sub forma unei reviste, a fost lansată în spațiul public, prin editorialul semnat de directorul general dr. ec. Constantin Boștină, ideea implicării întregii noastre comunități profesionale într-o dezbatere care a angajat în decurs de doi ani importante forțe, de la academicieni și profesori universitari până la exponenți ai mediului de afaceri, dezbatere consacrată elaborării a ceea ce numim astăzi PROIECT DE ȚARĂ.

În cronica vieții economice și sociale a țării, așa cum s-a conturat ea în paginile revistei noastre, un loc aparte îl ocupă pregătirile pentru Congresele și Adunările Generale ale AGER. De fiecare dată, cu intervale relativ lungi înainte de asemenea evenimente, în timpul desfășurării lor și după aceea, ca un ecou la dezbaterile și hotărârile ce le-au marcat, Economistul a consacrat spații ample unor teme de cel mai larg interes public, nu numai ancorate strict în actualitatea respectivelor momente, ci și cu deschideri adecvate spre perioadele următoare.

Trecerea în revistă a colecției ziarului nostru mai arată că a fost urmărită pas cu pas, sistematic, într-o viziune coerentă, întreaga activitate depusă la cele mai diverse niveluri și structuri ale societății, ale statului, pentru pregătirea condițiilor necesare dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I