Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Ergo
Votul de protest

Economistul nr. 3, 15 februarie 2016


Ergo Votul de protest

Străduințele îndelungate ale guvernelor europene de a-și scoate economiile din recesiune au lăsat urme adânci în performanțele pieței muncii, vizibile încă și astăzi. Deși cabinetele centrale au încercat să impună măsuri, puterile le-au fost limitate de contextul lipsei de investiții și consum din economie, care a redus abilitatea companiilor de a face angajări. O situație deloc plăcută care, pe lângă mizele din mediul de afaceri, a dat apă la moară opoziției, alimentând în același timp partidele populiste care au trecut la atacuri tot mai virulente la adresa guvernelor, acuzându-le de eșec total în reducerea șomajului.

Și-a croit loc în acest val de nemulțumiri votul de protest, o constantă a scrutinelor din ultima vreme. Manifestat inițial ca „vot în alb”, cu buletinul lăsat neștampilat, votul de protest s-a transformat de curând într-un vot dat liderilor populiști, devenind input în alcătuirea unei imagini favorabile a acestora. Despre tendința spre permanență se poate vorbi și în cazul șomajului și al subocupării. Aduse cap la cap, cele două mișcări pun pe jar elitele politice, cu atât mai mult cu cât viitorul apropiat prevede ani electorali pentru unele state membre ale UE nu tocmai străine de revendicări populiste (Austria, aprilie 2016; România, decembrie 2016; Olanda, martie 2017; Franța, aprilie 2017; Cehia, octombrie 2017; Italia, februarie 2018).

Apariția șomajului de masă a produs puternice efecte de declasare socială, sentiment pe care discursul populist îl captează fără ezitare pentru a se face înțeles și prețuit de către segmente de populație deja sensibilizate de presiunea puternică a neliniștii zilei de mâine. Odată angoasa instalată, populismul pătrunde până în adâncul unor clase sociale dintre cele mai diverse, influențate de incertitudinea viitorului.

În ceasul al doisprezecelea, guvernele conștientizează că trebuie să le ofere oamenilor o ofertă viabilă pentru care să poată vota în favoarea, nu doar împotriva. Doar că, în ultima perioadă, popoarele au avut tot mai puțină încredere în capacitatea guvernelor de a schimba ceva, iar votul a fost folosit ca armă de răzbunare și de exprimare a nemulțumirilor. Iar, în acest caz, șomajul deține o încărcătură aparte, fiind cel mai aproape de realitatea cotidiană a oamenilor și influențându-le, fără ocolișuri, traiul. Sondajele Centrului de Cercetări al Insititutului de Studii Politice din Paris, citate de Le Figaro, arată că șomajul este principala preocupare pentru 65% dintre francezi, în timp ce securitatea pentru 25%.

François Hollande anunța încă de la începutul mandatului că toate forțele guvernării sale se vor concentra asupra unui singur țel: inversarea curbei șomajului în cel mult un an. Au trecut trei și nu se observă mari diferențe. În schimb, partidele populiste și-au ridicat stindardul revoltei din preluarea puterii pe piața muncii, așa explicându-se succesele recente din Franța și din Spania ale Front National, respectiv Podemos sau Ciudadanos, care, chiar dacă nu au obținut majoritatea, și-au mărit considerabil numărul de locuri față de anii trecuți.

Acestea fiind circumstanțele, reducerea șomajului devine prioritate de top pentru a preveni ascensiunea partidelor populiste. Doar că, pe termen scurt, într-o economie încă bolnavă, aparent creșterea nu va fi atât de puternică încât să reducă notabil numărul șomerilor, cel puțin nu până la alegerile așteptate. Se pornește o luptă contra cronometru ce se va întinde peste următorii doi ani, în care puterea va scoate toate armele ce îi stau la dispoziție pentru a rezolva problema amintită, iar din cealaltă parte opoziția – mânată de primirile bune de care s-au bucurat mișcările populiste – va căuta să se agațe de orice pas greșit.

Cuvinte cheie: addendum | ergo | guvern | vot | protest | UE | sondaj | șomaj
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Recent, o organizație internațională a considerat că între cei mai influenți 100 de actori din sistemul global contemporan, 68 sunt corporații și 32 sunt state. Ceea ce înseamnă că guvernanța corporatistă are un cuvânt greu de spus nu doar în ceea ce privește configurarea piețelor, dar și în reformarea statelor, restructurarea sistemului internațional. În ce măsură guvernanța corporatistă se potrivește sau nu guvernării statale este o temă de dezbatere continuă. Personal, nu cred că se poate transfera integral guvernanța corporatistă în guvernarea statelor, dar statele nici nu pot face abstracție de caracteristicile post-criză ale evoluției corporatismului.

Vestea că Banca Centrală a Germaniei, celebra Bundesbank, previzionează o scădere de turație a motorului economiei europene, în 2017, a atras atenția agențiilor de presă. Știrea reprezintă un semnal de alarmă și pentru mediul de afaceri autohton. România are o expunere de aproape 80% din totalul exporturilor pe statele UE, iar un sfert din acest procent este realizat din relația comercială cu Germania. Comenzile date industriei locale, reprezentate în mare parte din bunuri intermediare, susțin chiar exporturile marii puteri industriale. În ciuda tuturor cârtitorilor, care nu văd cu ochi buni supremația economiei germane, aceasta continuă, an de an, să înregistreze excedente comerciale fenomenale. Practic, nemții vând la extern, în două luni, cu aproximativ 20 miliarde euro peste cât produce România, într-un an. Toate motivele ca exportatorii noștri să dorească numai sănătate economiei germane.

Sacrilegiu!!... Vânduții!...Spoliatorii!!...Urmând exemplul băncilor străine, și singura bancă de retail neprivatizată, CEC Bank, a anunțat că a mărit avansul la 30%, atât la creditele în lei, cât și la cele în valută. Afurisita bancă de stat va mai acorda împrumuturi imobliare doar în moneda în care solicitanții realizează venituri.

Ca tot românul, fac frecvent descoperiri fără voie. Cea mai recentă constatare: Fiscul suspectează Trezoreria de blat cu datornicii la Bugetul statului!

Anul 2015 a (re)adus în lumina reflectoarelor două nume care vor lăsa multă cerneală să curgă în politica mondială a viitorului imediat: Marine Le Pen și Donald Trump. Ambele personaje s-au aruncat în luptele prezidențiale din Franța (2017), respectiv Statele Unite ale Americii (2016), sperând să răstoarne obișnuita ordine democratică. Motivați de realitățile unor state central și est-europene, prima, respectiv sud-americane, al doilea, Le Pen și Trump joacă pe cartea populismului și, indiferent de cât de mult sau de puțin succes vor avea, un lucru este cert: sunt mai aclamați ca niciodată.

Neil Postman a spus-o încă de acum treizeci de ani: „cel mai important aspect al televiziunii este că oamenii se uită”. Era decada 80, iar Postman avea „îndrăzneala” să publice volume ca „Dispariția copilăriei” (1982) sau „Amuzându-ne până la moarte: discursul public în era show business-ului” (1985). Tema comună? Invadarea spațiilor publice și private de către televiziune.

După atât efort depus vreme îndelungată, s-ar putea ca declarația lui Martin Schulz să răsune destul de dureros: „Uniunea Europeană este în pericol. Nimeni nu poate ști dacă UE va mai exista peste zece ani”, mărturisea președintele Parlamentului European pentru Die Welt la începutul lui decembrie, același cotidian care considera că Europa este bântuită de o fantomă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I