Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Ergo
Trăiri media, consumerism de emoții

Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016


Ergo Trăiri media, consumerism de emoții

Neil Postman a spus-o încă de acum treizeci de ani: „cel mai important aspect al televiziunii este că oamenii se uită”. Era decada 80, iar Postman avea „îndrăzneala” să publice volume ca „Dispariția copilăriei” (1982) sau „Amuzându-ne până la moarte: discursul public în era show business-ului” (1985). Tema comună? Invadarea spațiilor publice și private de către televiziune. Pentru început, Postman s-a limitat la micul ecran, clasa regină a mass-media, și asta poate chiar și în zilele noastre atât de încărcate de alte numeroase posibilități de comunicare. Și-a dus apoi ideile mai departe, până le-a întărit în convingeri.

Pe una dintre ele a tranșat-o în octombrie 1990 într-o conferință la Stuttgart: ne informăm prea mult. Ne informăm până la moarte. Suntem bombardați cu informație și îi acuzăm pe creatorii ei. Cu toate acestea, uităm să recunoaștem că la fel de puternic o și căutăm. Suntem sufocați, dar în același timp ahtiați, iar diada producție-consum este încinsă la ambele capete. Ca bun de largă circulație destinat vânzării, informația devine multă și proastă, aidoma consumului, într-un cadru media înnebunit după divertisment. O abjecție care a dus la tabloidizarea exacerbată a informației.

Astăzi avem confirmările, dar opiniile lui Postman veneau într-o vreme în care conexiunile la servere se făceau prin rețele Unix, iar Tim Berners-Lee încă născocea la revoluționarul „world wide web”. O vreme care pare arhaică judecând în termenii de astăzi, deși nu a trecut nici măcar jumătate de secol. Însă, aici, calendarul oferă întâietate vitezei dezvoltării tehnologice, iar dacă este să vorbim despre aceasta, nu o putem face fără a aminti de Internet ori de televiziunea prin satelit, revoluții care, fie spus, printre miile de beneficii, contribuie enorm la propagarea informațiilor lipsite de sens. Postman sublinia că oamenii „se uită” la televizor. Atât și nimic mai mult. Nici măcar „urmăresc”, ci doar un sterp „se uită”. Nicio mențiune despre menire, despre înțeles… Mai degrabă un consum mecanic, golit de gânduri, în care informația se rupe tot mai mult de utilitate. Născută din date puse cap la cap, informația nu mai ajunge să se transforme în cunoaștere, devenind simplu obiect de consum fără interpretare și nici măcar asimilare. Numai un „carpe diem”: a consuma ce rulează pe ecran până când se termină programul, apoi a relua totul cu un nou program…

Trăim într-o democrație a emoțiilor, nu a opiniei, spunea Denis Tillinac. O democrație în care nu cunoașterea are câștig de cauză, ci reacțiile afective intense. Deși ambele derivă din informație, ultimele nu solicită implicarea atât de puternică a receptorului precum cunoașterea. Așezați cuminți în trena dusă de tehnologiile media, spectatorii cer să consume, să fie expuși trăirii emoționale, să „se uite”, în abis, la ecran.

Rolul de instigator la emoție îi revine comunicării media. Or, ce mijloc mai bun pentru vânătoarea de rating decât un spațiu adesea nelimitat într-o eră a globalizării? Jim McGuigan vorbește despre o „tranzacție deja negociată”: publicul nu mai analizează critic, ci primește și consumă ceea ce emițătorul mesajului îi transmite, doar pentru ca apoi să ceară și mai mult, lăsându-se vulnerabil manipulării. Inițiativa este cedată producătorului. Neavând opoziție care să lanseze contraatacuri, mass-media se află înaintea unei porți neapărate, dictând ce informație sau, mai bine zis, ce emoție se consumă, cum, când și unde, acestea fiind coordonatele care fac business-ul să crească.

Cultul plăcerii de moment primează în fața efectelor comportamentale ale consumului de mass-media. Așa că, decât „carpe diem”, mai degrabă un „devorabit omnia”, Mr. Postman…

Cuvinte cheie: addendum | ergo | mass-media | consumerism | emoție | media
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Recent, o organizație internațională a considerat că între cei mai influenți 100 de actori din sistemul global contemporan, 68 sunt corporații și 32 sunt state. Ceea ce înseamnă că guvernanța corporatistă are un cuvânt greu de spus nu doar în ceea ce privește configurarea piețelor, dar și în reformarea statelor, restructurarea sistemului internațional. În ce măsură guvernanța corporatistă se potrivește sau nu guvernării statale este o temă de dezbatere continuă. Personal, nu cred că se poate transfera integral guvernanța corporatistă în guvernarea statelor, dar statele nici nu pot face abstracție de caracteristicile post-criză ale evoluției corporatismului.

Vestea că Banca Centrală a Germaniei, celebra Bundesbank, previzionează o scădere de turație a motorului economiei europene, în 2017, a atras atenția agențiilor de presă. Știrea reprezintă un semnal de alarmă și pentru mediul de afaceri autohton. România are o expunere de aproape 80% din totalul exporturilor pe statele UE, iar un sfert din acest procent este realizat din relația comercială cu Germania. Comenzile date industriei locale, reprezentate în mare parte din bunuri intermediare, susțin chiar exporturile marii puteri industriale. În ciuda tuturor cârtitorilor, care nu văd cu ochi buni supremația economiei germane, aceasta continuă, an de an, să înregistreze excedente comerciale fenomenale. Practic, nemții vând la extern, în două luni, cu aproximativ 20 miliarde euro peste cât produce România, într-un an. Toate motivele ca exportatorii noștri să dorească numai sănătate economiei germane.

Sacrilegiu!!... Vânduții!...Spoliatorii!!...Urmând exemplul băncilor străine, și singura bancă de retail neprivatizată, CEC Bank, a anunțat că a mărit avansul la 30%, atât la creditele în lei, cât și la cele în valută. Afurisita bancă de stat va mai acorda împrumuturi imobliare doar în moneda în care solicitanții realizează venituri.

Ca tot românul, fac frecvent descoperiri fără voie. Cea mai recentă constatare: Fiscul suspectează Trezoreria de blat cu datornicii la Bugetul statului!

Anul 2015 a (re)adus în lumina reflectoarelor două nume care vor lăsa multă cerneală să curgă în politica mondială a viitorului imediat: Marine Le Pen și Donald Trump. Ambele personaje s-au aruncat în luptele prezidențiale din Franța (2017), respectiv Statele Unite ale Americii (2016), sperând să răstoarne obișnuita ordine democratică. Motivați de realitățile unor state central și est-europene, prima, respectiv sud-americane, al doilea, Le Pen și Trump joacă pe cartea populismului și, indiferent de cât de mult sau de puțin succes vor avea, un lucru este cert: sunt mai aclamați ca niciodată.

Străduințele îndelungate ale guvernelor europene de a-și scoate economiile din recesiune au lăsat urme adânci în performanțele pieței muncii, vizibile încă și astăzi. Deși cabinetele centrale au încercat să impună măsuri, puterile le-au fost limitate de contextul lipsei de investiții și consum din economie, care a redus abilitatea companiilor de a face angajări.

După atât efort depus vreme îndelungată, s-ar putea ca declarația lui Martin Schulz să răsune destul de dureros: „Uniunea Europeană este în pericol. Nimeni nu poate ști dacă UE va mai exista peste zece ani”, mărturisea președintele Parlamentului European pentru Die Welt la începutul lui decembrie, același cotidian care considera că Europa este bântuită de o fantomă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I