Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Eficiența plăților pe suprafață
Banii „semănați” în agricultură nu „rodesc” totdeauna în rafturi și pe tarabe

Alexandra Rizea, jurnalist pe teme de politică și business
Economistul nr. 18, 13 mai 2013

Eficienţa plăţilor pe suprafaţă Banii „semănaţi” în agricultură nu „rodesc” totdeauna în rafturi şi pe tarabe

În momentul de față au loc, în diversele structuri de specialitate, dezbateri la obiect privind modalitățile dezirabile de susținere a proceselor de modernizare a agriculturii în vederea satisfacerii cerințelor de consum ale populației și, eventual, asigurării unor fonduri adecvate pentru exportul agroalimentar. La câteva dintre concluziile acestor dezbateri, în care s-a implicat direct ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Daniel Constantin, ne vom referi în cele ce urmează.

UN MILION DE BENEFICIARI AI FONDURILOR EUROPENE. Întrucât au existat unele neclarități privind alocările pentru agricultură din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, ministrul Daniel Constantin s-a simțit obligat să facă o serie de precizări. Este vorba, înainte de toate, despre plata pe suprafață acordată fermierilor din fonduri europene (SAPS). Inițial, se anunțase că acest sistem de plată va fi abandonat odată cu noul exercițiu bugetar multianual. Acum, lucrurile s-au clarificat, în sensul prelungirii sistemului până în anul 2020.

Ministrul a subliniat că „prin SAPS sunt sprijiniți peste un milion de fermieri, care au primit în acest an 139 de euro pe hectar, din fonduri europene, la care s-au adăugat 27 de euro de la bugetul de stat. O schimbare din 2014 a plății pe suprafață ar fi bulversat fermierii. Mă bucur că s-a prelungit această schemă până în 2020. Din 2014, când suma va fi de 154 de euro pe hectar, vom veni suplimentar cu 30-40 de euro de la buget, astfel încât un fermier român să primească atât cât primește un fermier din celelalte state membre ale UE”.

Desigur, alocările sunt direct proporționale cu suprafețele cultivate, însă sprijinul nu poate fi decât diferențiat în raport cu posibilitățile financiare ale exploatațiilor agricole. Este limpede că un fermier care deține o suprafață de câteva hectare nu va avea resursele necesare la nivelul celor care dețin sute și chiar mii de hectare. Comisia Europeană a luat în considerare aceste date ale realității și a preconizat acordarea plăților pe suprafață către fermele mari prin plafonarea sumei anuale la 300.000 euro, indiferent de mărimea exploatației. Țara noastră nu a fost de acord cu o asemenea măsură și a propus fie eliminarea oricărui plafon, fie ridicarea baremului la 600.000 de euro.

Pentru a se evalua corect discrepanțele, este suficient să se rețină că jumătate din banii primiți de la Uniunea Europeană se acordă în prezent doar pentru 1% din totalul agricultorilor beneficiari. Avem de-a face, și în acest caz, cu o formă de polarizare socială care nu este de natură a stimula creșterea eficienței fermelor mici și mijlocii. Marea problemă a fost și este de a se diminua semnificativ numărul exploatațiilor care asigură doar subzistența proprietarilor. Plățile pe suprafață se vor dovedi eficiente doar în măsura în care va crește numărul fermelor care obțin surplusuri de produse în vederea comercializării.

Mai precizăm că, pe ansamblu, nu este vorba despre bani puțini, întrucât în exercițiul bugetar 2014-2020 plățile directe pentru agricultorii români vor fi de minimum 11,5 miliarde de euro, respectiv cu 5 miliarde mai mult decât se alocase în intervalul 2007-2013.

DIVERSIFICAREA SURSELOR DE FINANȚARE. În afara banilor proveniți de la Uniunea Europeană, bugetul de stat este conceput astfel încât să completeze nu numai fondurile primite de la Bruxelles în proporțiile stabilite pentru fiecare proiect, ci și să încurajeze anumite procese și fenomene potrivit unor obiective de largă perspectivă. Între acestea, se află sprijinul acordat fermierilor tineri pentru instalarea în mediul rural. Se are în vedere majorarea acestui sprijin de la 40.000 de euro la 70.000 de euro, iar subvenția pe hectar să fie mai mare cu 25% pentru o suprafață de maximum 25 de hectare, timp de cinci ani.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus
editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I