Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
editoriale

Economistul nr. 43-44, 18 noiembrie 2014 
Produsele finale ale presei, în sensul procesului tipografic, apar de la începutul acestui meșteșug și până în prezent, așa cum ne dă de înțeles numele, printr-un proces de… apăsare. Editorial însă sunt alte apăsări. Dincolo de cele produse de întrebările despre „cine, ce, când, unde, de ce și cum (a făcut ce o fi făcut)?”, la purtător pentru orice ziarist meseriaș (valide și pentru adagiul managerial „…poate susține material procesul editorial?”), există și apăsările „duhului” în care facem presă.

Economistul nr. 42, 3 noiembrie 2014 
Acest articol este scris înainte de alegerile de duminică, 2 noiembrie 2014, și este citit după ce rezultatul acestora va fi știut, fie și parțial. Pentru un jurnalist, acest gen de situație este deosebit de deranjant, de vreme ce în sinea lui se dă o luptă între chemarea de a fi actual la ora citirii scriiturii sale și teama de a nu face anticipări ce pot deveni biată istorie neîntâmplată.

Economistul nr. 41, 27 octombrie 2014 
The Economist nu abundă în știri cu România. Cel mai proaspăt titlu inspirat de țara noastră în publicația britanică îl viza pe Victor Ponta în lupta sa electorală cu „liberalii și doamnele” (deși există aici o suprapunere între cele două categorii, în sensul că doamnele vin din zona dreptei, iar nu în sensul emasculării liberalilor).

Economistul nr. 40, 20 octombrie 2014 
Atât timp cât economia va fi o știință plurală, în ideea în care va întreține coabitarea a mai (prea?) multe „moduri economice de gândire”, a mai (prea?) multe „viziuni epistemice”, vor exista reacții asimetrice atunci când se anunță Premiile Nobel în materie, vreme de inventar prin debaraua cu aserțiuni a acestei discipline.

Economistul nr. 39, 13 octombrie 2014 
Unul dintre pilonii ranforsați de criză ai ortodoxiei financiare moderne este cel potrivit căruia „externalitățile sistemice” creează în mod inerent cicluri expansiune-compresie, expresii ale unui eșec funciar al piețelor incapabile de autocorecție, ceea ce face necesară intervenția reglementatoare a autorităților publice, statale.

Economistul nr. 37-38, 6 octombrie 2014 
Economia României are nevoie de capital, nu, pur și simplu, de bani, așa cum, eliptic, adesea se rostește. Scopul fiind „prosperitatea nației”. Și dacă am omite cuvântul „României”, nu am pierde nimic din idee, fiindcă este esența unei legități economice de căpătâi, baza nu atât a capitalismului, cât a civilizației umane înseși.

Economistul nr. 35-36, 23 septembrie 2014 
Brâncuși este român, înainte de orice. Pentru români. Abia apoi este un sculptor genial. Pentru consimțitori. Brâncuși a devenit popular la el acasă după ce o elită a avangardei europene l-a adoptat ca pe un apostol al ei, și a rămas un simbol al culturii române indiferent dacă și câtă lume i-a înțeles simbolurile.

Economistul nr. 33-34, 8 septembrie 2014 
Ultimul gând în preajma evurilor electorale este cel dedicat ideii „dezvoltării durabile”, antonim perfect față de orizonturile politichiei (prin natura-i, obsedată de prezent și ignorantă față de efectele secundare ale acestei obsesii). Tocmai într-un așa ambient, a pomeni despre dezvoltarea durabilă poate părea un gest forțat (cum însă și conceptul însuși poate părea forțat de îngust definit, după standarde mai clasice; voi explica, mai apoi, ce înseamnă aici clasic).

Economistul nr. 31-32, 25 august 2014 
Știința economiei renăștea prin Adam Smith, la vreo două secole după ce mugurii ei se desfăcuseră deja în lumina zilei. Mai bine scris, Lumina zilei. În atmosfera din Salamanca și din vecinătățile ei, avanposturi ale Renașterii spirituale a Europei creștine, economia, ca preocupare științifică, începea să fie reflectată (într-o lume refractară încă la actele negustorești și proto-financiare) în duh libertar.

Economistul nr. 29-30, 4 august 2014 
Atunci când într-un blestemat de război, fie declarat formal sau o perioadă subînțeles, cum sunt acelea din estul franjurat al Ucrainei sau de pe falia Israel-Palestina, se sting civili nevinovați, „realiștii” relațiilor internaționale observă „victimele colaterale”, suflete „de după virgulă” din aritmeticele marilor mize geopolitice, pentru ca „idealiștii” să se lamenteze întru dorul „războiului just”.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I