Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
editorial
print
a+
a-

Economistul – anul XXVI. Continuă, dar se schimbă

Economistul nr. 1, 18 ianuarie 2016  


Economistul – anul XXVI. Continuă, dar se schimbă

Economistul este o publicație apărută în iunie 1990, din inițiativa unor economiști și jurnaliști cu experiență notabilă și în activitatea dinainte de 1989, fondată, mai ales, în cunoștință de cauză despre ce nu a funcționat bine în economia de tip excesiv planificată. Înființarea publicației Economistul a venit din dorința de a concentra informația și de a analiza prin media, prin presa scrisă, asupra a ceea ce urma să se întâmple și să fie economia României în perioada post-socialistă. Din 1990 și până astăzi, timp de 25 de ani, publicația Economistul a reușit să reziste în panoplia mijloacelor de presă scrisă tocmai datorită capacității sale de a continua prin schimbare și adaptare. A adaptat permanent politica sa editorială la problemele majore ale economiei României. Totodată, și-a schimbat periodicitatea apariției din cotidian în săptămânal și formatul din ziar în revistă.

Anul XXVI al existenței sale va însemna continuarea apariției, care se va caracteriza însă printr-o schimbare majoră, profundă, atât în politica sa editorială, cât și în periodizarea apariției, din săptămânal în bilunar, redefinindu-se ca bilunar găzduind opinie de cultură și civilizație economico-socială.

De ce este această schimbare? Tocmai pentru ca publicația să poată rezista, deci să continue, în varianta tipărită. Totodată, se va dezvolta varianta electronică, mai ales în zona știrilor cotidiene, a evenimentelor economice majore, a mediatizării unor opinii, puncte de vedere și poziții – „pe fază” – exprimate de către membrii Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), precum și de alte personalități ale științei, culturii și civilizației din domeniile academic, universitar și de afaceri.

În același timp, anul 2016 va marca extinderea în teritoriu a bazinului de recrutare și mediatizare a fenomenelor economico-sociale, prin înființarea de subredacții ale revistei în principalele centre universitare ale țării, respectiv Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, Brașov, Galați și Constanța, de regulă pe lângă facultățile cu profil economic și în tandem cu filialele ASPES, care vor fi înființate în acest an.

Dar schimbarea fundamentală în evoluția revistei urmează a fi realizată în ceea ce privește politica sa editorială. Economia României anului 2016 va trebui să cunoască o schimbare radicală dacă se dorește cu adevărat să înceapă o relansare și o redesenare a conceptului de economie națională, cuplată la o colaborare echitabilă în piața UE și în cea mondială. Economia României nu mai trebuie să rămână ca un „paria” în plan continental și global, tocmai pentru că țara și națiunea română dispun de importante resurse naturale, umane și chiar financiare, dar care deocamdată sunt prost administrate și valorificate. Or, ele trebuie folosite de către managementul administrativ și economic național și teritorial în interesul poporului român.

Cu o echipă redacțională și de marketing înnoită, profesionistă și bine racordată la realitățile economico-sociale ale României, cu realizarea unor parteneriate puternice de colaborare, publicația Economistul își propune să devină – ca vector media al ASPES – formatorul și propagatorul de opinii bine fundamentate științific, în concordanță cu realitățile și nevoile naționale ale economiei românești, puternic, corect și echitabil conectate la economia europeană și mondială.

Promovarea opiniilor unor personalități recunoscute și credibile din cercetarea și știința economică academică și universitară, din administrația publică la nivel național și teritorial, din mediul de afaceri, a unor analize, studii, documentare, tendințe și prognoze în economia României și în economia europeană și mondială va deveni axa de referință a politicii editoriale a publicației Economistul.

Totodată, revista Economistul, atât în varianta tipărită, cât și în cea electronică, se va concentra pe realizarea unei cât mai bune funcționări și corelări a relației dintre mediul privat de afaceri – generator de plusvaloare în societate – și instituțiile publice de reglementare, pentru a se construi un cadru legislativ predictibil și corect, racordat la nevoile, realitățile și interesul național ale României.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus

ECONOMISTUL

Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră.

Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare.

Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății.

Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”).

Economia românească prezintă toate semnele aparente că se află în creștere. Iată doar câțiva indicatori: creștere economică prognozată la nivelul de 4%, indicatori de venituri și cheltuieli care se înscriu în bugetul de stat pe anul acesta, o creștere spectaculoasă a consumului, o rată a inflației aflată la un minim record (minus 3%) și o rată a șomajului mai mică decât media europeană. Se pot adăuga și alți asemenea indicatori macroeconomici care arată progresele economiei autohtone.

analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I