Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Economiștii de ieri și de azi
Drumurile unității

Economistul nr. 7, 3 martie 2014

Economiștii de ieri și de azi Drumurile unității

În numărul precedent, am evocat preocupările susținute și consecvente ale regretatului profesor Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei Române, pentru identificarea și valorizarea demersurilor – înregistrate timp de aproape două secole – în vederea elaborării unui Proiect Național de Modernizare a României. În studiile sale remarcabile, Costin Murgescu a pus în evidență, în cazul unei strălucite pleiade de economiști români, acea „sămânță” creativă, dublată de o veritabilă conștiință patriotică destinată să rodească în anumite condiții de spațiu și timp.

Dacă examinăm opera sa prin prisma preocupărilor din prezent (2014) legate de pregătirea Primului Congres Național al Economiștilor din România, constatăm lesne un element de cea mai mare importanță, și anume „unitatea de simțire și gândire” a înaintașilor ce și-au desfășurat activitatea în întregul spațiu carpato-dunăreano-pontic, așa cum a fost el consacrat prin Marea Unire de la 1918. Prin urmare, sunt esențiale două idei: reprezentativitatea celor chemați să se pronunțe în legătură cu drumul de urmat în vederea modernizării reale a României și luarea în considerare a tuturor contribuțiilor valoroase puse în slujba acestei cauze.

Considerațiile de mai sus ne ajută să ajungem la cartea lui Costin Murgescu intitulată „Drumurile unității românești”, apărută în prestigioasa colecție a Bibliotecii Băncii Naționale. Consacrată tocmai celor două idei relevate înainte, această carte dă relief, înainte de toate, rolului decisiv pe care strategiile cu un larg orizont temporal urmau să-l aibă în evoluția pozitivă a economiei din toate provinciile care au alcătuit România Mare.

În carte sunt aduse în atenția cititorului repere istorice care vădesc, fără putință de tăgadă, legăturile indestructibile dintre toate zonele locuite de români, exact „zona de gândire” din care au izvorât viziunile strategice amintite. Apoi, cartea la care ne referim a adus un număr considerabil de argumente solide din care a rezultat și rezultă că, în ansamblul factorilor care determină performanțele economice și sociale, un loc excepțional de important îl ocupă cultura și arta. Numeroși exegeți ai operei lui Costin Murgescu au subliniat tocmai faptul că societatea pe care omul de știință a imaginat-o, pornind de la lecțiile trecutului, nu poate fi alta – alături de elementele de ordin tehnico-științific – decât una culturală.

În 2014 se împlinesc nouă decenii și jumătate de la nașterea lui Costin Murgescu și 25 de ani de când ne-a părăsit. Toți cei care l-au cunoscut în varii împrejurări știu (desigur, în perioade diferite și pe teritorii diferite ale activității sale științifice) că ori de câte ori a avut prilejul de a se referi la „mersul ideilor economice la români” a căutat cu o perseverență și o intuiție de excepție elementele care erau de natură să unească și nu să dezbine. Însăși istoria economiei și gândirii economice românești a fost adusă – pe bună dreptate – drept argument fundamental în susținerea cauzei unor acțiuni comune în numele intereselor comune.

Se poate considera că una din îndatoririle contemporanilor noștri este să se aplece cu mai multă atenție asupra a ceea ce a reprezentat profesorul Costin Murgescu ca savant și profesor, întrucât, așa cum am remarcat și vom mai remarca, ne-a oferit, deopotrivă, un exemplu de cercetare științifică autentică, în care s-au încorporat elemente metodologice de mare valoare, precum și o viziune de largă perspectivă istorică extrem de folositoare pentru ceea ce își propune Primul Congres Național al Economiștilor din România. Dacă pentru numărul de față ne-am limitat la situarea culturii și artei ca temelie a strategiilor economico-sociale, am făcut-o pentru a reține una din direcțiile principale de acțiune în vederea reînnodării firului unor tradiții pe care avem datoria – noi cei de azi – să le păstrăm și să le îmbogățim.

În opera lui Costin Murgescu accentul a fost pus pe efortul intelectual de explicare a fenomenelor vieții economice și sociale, o manieră de abordare extrem de fertilă, întrucât permite simbioza dintre istoria analizei economice și filiația de idei ștințifice în materie de economie, astfel încât să existe premise dintre cele mai favorabile pentru proiecții utile cauzei definite prin modernizarea economiei. A fost și este o pledoarie pentru multi și interdisciplinaritate ceea ce – revenind la preconizatul Forum Național pentru acest an – înseamnă și inițierea unor formule de pregătire care să aducă laolaltă economiști din cele mai variate domenii de specializare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un orizont global care să fie „alimentat” de o adecvată cunoaștere națională și universală.

În numerele viitoare ale „Economistului” vom continua investigarea acelor elemente din opera profesorului Costin Murgescu pentru a supune atenției cititorilor acele concepte și soluții oferite de înaintași care ne pot ajuta în mod consistent, metodic și vizionar să conturăm tematica cea mai potrivită pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România. (va urma)

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Evident, titlul acestor însemnări a fost inspirat din clasica lucrare a regretatului profesor Costin Murgescu. El se potrivește, de minune, cu ceea ce merită să se evalueze în aceste zile. În fiecare număr al „Economistului” din anul pe care îl vom încheia în curând am publicat aproape 50 de opinii ale colegilor de breaslă referitoare la modul în care poate fi conceput și ar urma să se desfășoare Primul Congres Național al Economiștilor din România.

Sunt onorat ca, într-un număr al „Economistului” cu un pronunțat caracter bilanțier (așa se cuvine să procedăm la fiecare final de an, nu numai din credința că bunele obiceiuri trebuie păstrate, ci și din convingerea că analizele de „etapă” ne ajută să prefigurăm viitorul), să fie inserate și modestele mele contribuții la conturarea unui tablou de ansamblu al activității economiștilor din țara noastră într-un an destul de complicat, fie și numai prin prisma evaluării lui (...).

De-a lungul întregului an 2014, rubrica noastră dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România a încercat să identifice și să „scoată la lumină” un număr (un volum) semnificativ de elemente strict necesare pentru „măsurarea” potențialului creativ al comunității noastre profesionale. Rămâne cititorilor să aprecieze distanța dintre intențiile redacției și rezultatul contabilizat acum la capătul lui 2014. 

Evenimentele care s-au consumat, în ultimul an, în spațiul public au pus în umbră preocupările (atâtea câte au fost) legate de pregătirea Primului Congres Național al Economiștilor din România. Sigur, merită să se examineze cauzele interesului relativ redus chiar în rândurile colegilor de breaslă față de preconizatul Forum Național, dar în cele ce urmează considerăm util să ne referim la altceva.

Doresc să particip la dezbaterea găzduită de „Economistul” pe temele esențiale impuse de pregătirea Congresului Național inițiat de AGER. Este de domeniul evidenței necesitatea de a contura la această reuniune reprezentativă a economiștilor din țara noastră (și prin implicații, nu numai a lor) o viziune strategică privind căile de urmat în vederea modernizării economico-sociale a României. Un asemenea imperativ mă determină să supun atenției cititorilor un demers care vizează orizontul anului 2025 prin luarea în considerare a potențialului care poate fi valorificat în vederea atingerii scopului amintit.

Nu s-a efectuat, desigur, un sondaj în rândurile comunității noastre profesionale pentru a se constata câți confrați de breaslă au auzit doar (nu ne ducem cu gândul atât de departe încât să-i întrebăm dacă au citit) de colecția Academiei Române în care se publică studiile de istorie economică și istoria gândirii economice elaborate de numeroși cercetători în cele două domenii. Presupunând, însă, că s-ar fi încumetat cineva să recurgă la o asemenea investigație, cu siguranță, numărul celor care au aflat de existența respectivei publicații ar fi dezamăgitor de mic.

O recentă manifestare organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Camera Deputaților și asociația „Oameni și Companii”, mi-a prilejuit unele reflecții pe care doresc să le împărtășesc cititorilor în strânsă legătură cu tot ceea ce a apărut până acum, în revistă, la secțiunea dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România.

Ne apropiem de ziua în care se va împlini un an de la lansarea inițiativei AGER de a se organiza Primul Congres Național al Economiștilor din România. Reamintim acest moment deoarece el se constituie într-un reper indispensabil pentru demersul organizației noastre profesionale la care s-au raliat și alte structuri ale comunității economiștilor din țara noastră.

Mă alătur colegilor noștri care consideră că esența pregătirilor pentru preconizatul Congres Național al Economiștilor trebuie s-o constituie identificarea și fructificarea unei tematici care să corespundă organic cerințelor economiei românești în contextul regional, comunitar și mondial din prezent și prin proiecțiile cu un netăgăduit caracter științific.

În prima parte a studiului de față am adus o serie de argumente în sprijinul ideii că la Primul Congres Național al Economiștilor din România este obligatorie includerea unui punct referitor la procesul de aderare a țării noastre la moneda unică europeană. Atunci când vorbim despre viziuni strategice implicăm direct și percutant un proiect care condiționează într-o foarte mare măsură întregul proces de modernizare economică și socială a țării noastre.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I