Evident, titlul acestor însemnări a fost inspirat din clasica lucrare a regretatului profesor Costin Murgescu. El se potrivește, de minune, cu ceea ce merită să se evalueze în aceste zile. În fiecare număr al „Economistului” din anul pe care îl vom încheia în curând am publicat aproape 50 de opinii ale colegilor de breaslă referitoare la modul în care poate fi conceput și ar urma să se desfășoare Primul Congres Național al Economiștilor din România.
Sunt onorat ca, într-un număr al „Economistului” cu un pronunțat caracter bilanțier (așa se cuvine să procedăm la fiecare final de an, nu numai din credința că bunele obiceiuri trebuie păstrate, ci și din convingerea că analizele de „etapă” ne ajută să prefigurăm viitorul), să fie inserate și modestele mele contribuții la conturarea unui tablou de ansamblu al activității economiștilor din țara noastră într-un an destul de complicat, fie și numai prin prisma evaluării lui (...).
De-a lungul întregului an 2014, rubrica noastră dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România a încercat să identifice și să „scoată la lumină” un număr (un volum) semnificativ de elemente strict necesare pentru „măsurarea” potențialului creativ al comunității noastre profesionale. Rămâne cititorilor să aprecieze distanța dintre intențiile redacției și rezultatul contabilizat acum la capătul lui 2014.
Evenimentele care s-au consumat, în ultimul an, în spațiul public au pus în umbră preocupările (atâtea câte au fost) legate de pregătirea Primului Congres Național al Economiștilor din România. Sigur, merită să se examineze cauzele interesului relativ redus chiar în rândurile colegilor de breaslă față de preconizatul Forum Național, dar în cele ce urmează considerăm util să ne referim la altceva.
Doresc să particip la dezbaterea găzduită de „Economistul” pe temele esențiale impuse de pregătirea Congresului Național inițiat de AGER. Este de domeniul evidenței necesitatea de a contura la această reuniune reprezentativă a economiștilor din țara noastră (și prin implicații, nu numai a lor) o viziune strategică privind căile de urmat în vederea modernizării economico-sociale a României. Un asemenea imperativ mă determină să supun atenției cititorilor un demers care vizează orizontul anului 2025 prin luarea în considerare a potențialului care poate fi valorificat în vederea atingerii scopului amintit.
Nu s-a efectuat, desigur, un sondaj în rândurile comunității noastre profesionale pentru a se constata câți confrați de breaslă au auzit doar (nu ne ducem cu gândul atât de departe încât să-i întrebăm dacă au citit) de colecția Academiei Române în care se publică studiile de istorie economică și istoria gândirii economice elaborate de numeroși cercetători în cele două domenii. Presupunând, însă, că s-ar fi încumetat cineva să recurgă la o asemenea investigație, cu siguranță, numărul celor care au aflat de existența respectivei publicații ar fi dezamăgitor de mic.
O recentă manifestare organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Camera Deputaților și asociația „Oameni și Companii”, mi-a prilejuit unele reflecții pe care doresc să le împărtășesc cititorilor în strânsă legătură cu tot ceea ce a apărut până acum, în revistă, la secțiunea dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România.
Ne apropiem de ziua în care se va împlini un an de la lansarea inițiativei AGER de a se organiza Primul Congres Național al Economiștilor din România. Reamintim acest moment deoarece el se constituie într-un reper indispensabil pentru demersul organizației noastre profesionale la care s-au raliat și alte structuri ale comunității economiștilor din țara noastră.
Mă alătur colegilor noștri care consideră că esența pregătirilor pentru preconizatul Congres Național al Economiștilor trebuie s-o constituie identificarea și fructificarea unei tematici care să corespundă organic cerințelor economiei românești în contextul regional, comunitar și mondial din prezent și prin proiecțiile cu un netăgăduit caracter științific.
În prima parte a studiului de față am adus o serie de argumente în sprijinul ideii că la Primul Congres Național al Economiștilor din România este obligatorie includerea unui punct referitor la procesul de aderare a țării noastre la moneda unică europeană. Atunci când vorbim despre viziuni strategice implicăm direct și percutant un proiect care condiționează într-o foarte mare măsură întregul proces de modernizare economică și socială a țării noastre.