Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Economie și filologie

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 18, 13 mai 2013

Economie şi filologie

În suita lucrărilor monografice publicate în contextul centenarului Academiei de Studii Economice din București, Editura ASE oferă lucrarea Istoria limbilor moderne în ASE. O perspectivă centenară, de Mariana Nicolae și Maria Magda Maftei – editori. Din documente de arhivă, date statistice, amintiri, evocări, fotografii, se întregește susținerea adevărului potrivit căruia, în paralel cu evoluția învățământului nostru superior economic, s-a dezvoltat o întreagă școală de limbi moderne, aplicată la cerințele profilului definitoriu al instituției academice.

Este reconfirmat profilul cultural de largă deschidere al economiștilor formați la Academia de Studii Economice (cu toate reașezările prin care aceasta a trecut, inclusiv sub aspectul denumirii instituționale), profil din care cunoașterea limbilor moderne, aplicate specificului comunicării profesionale, ocupă un loc determinant.

În Argument la lucrarea de față, prof. univ. dr. Dumitru Miron, decanul Facultății de Relații Economice Internaționale a ASE, identifică, astfel, poziția limbilor moderne și a comunicării de specialitate în procesul de forrmare: „Disciplinele de limbi moderne și comunicare în afaceri au căutat și găsit complementaritatea cu celelalte discipline din planurile de învățământ ale programelor de studii ale facultăților din Academia de Studii Economice, au fost predate de un corp profesoral de cea mai înaltă competență profesională, au stat la baza diversificării gamei de servicii educaționale la nivel universitar și au făcut diferența dintre competențele obținute de absolvenții facultăților noastre și cele dobândite de absolvenții altor instituții de învățământ superior”.

Elementele care dau personalitate lucrării sunt enunțate de prof. univ. dr. Mariana Nicolae, director al Departamentului de Limbi Moderne și Comunicare în Afaceri, Facultarea REI, ASE București: „Veți afla, parcurgând volumul, despre realizări, dar și despre neîmpliniri, despre bucurii, dar și despre momente dificile și veți putea reconstitui dumneavoastră, cititorii, dincolo de cuvintele și imaginile pe care autorii s-au străduit să le adune în această carte, cum arăta viața universitară în timpuri despre care încă nu putem vorbi liber și detașat pentru că rănile au crusta foarte fragilă sau chiar, uneori, sângerează”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

La Editura ASE, a apărut lucrarea „Creștere economică. Teorii clasice și moderne, aplicații și studii de caz”, de Laura Obreja Brașoveanu. Într-o introducere argumentată și cuprinzătoare, autoarea ne oferă o punere în temă asupra elementelor definitorii, care individualizează noua apariție editorială în literatura domeniului.

În Editura Economică a apărut volumul al 16-lea din seria dedicată evoluțiilor înregistrate de țara noastră începând din anul 1997. Autorul, prof. univ. dr. Constantin Anghelache, unul dintre reputații statisticieni români contemporani, și-a început demersul său științific în anul 1998 printr-un consistent volum consacrat stării economiei românești după primul an decembrist de alternanță la putere

Puhoi. Pe aleea principală, dinspre turnuri, grupuri mici se îndreaptă spre pavilion. Afară, grătare, miros de mici, alune, vin fiert. Tarabagii la lucru… La intrare, controlul. Biletul sau legitimația… După primii pași, hăul deja obișnuit: de sus, cuburi-cuburi se văd îngrămădite unul lângă altul. Standurile editurilor; în pavilionul central și pe inelele dimprejur.

Târgul internațional Gaudeamus – Carte de învățătură, inițiat și organizat anual de Radio România, și-a derulat ediția cu numărul 20, în pavilionul central Romexpo. Aproape 400 de expozanți și-au prezentat oferta editorială și au susținut peste 600 de evenimente (lansări și prezentări de carte și alte produse media, dezbateri profesionale, conferințe, momente artistice, ateliere de creație, concursuri, expoziții) pe o suprafață de circa 14.000 mp.

De departe cel mai important și așteptat eveniment cultural al anului, Târgul de carte Gaudeamus își deschide larg porțile pentru toți iubitorii de carte în perioada 20-24 noiembrie, la Romexpo, Pavilionul Central.

La Editura Tritonic a apărut cartea „Arta și știința leadershipului. Un ghid teoretic și practic”, de Mariana Nicolae (coordonator), Irina Ion, Elena E. Nicolae, Alexandra Vițelar. Lucrarea este recomandată de activitatea academică și de cercetare a colectivului care a elaborat-o, precum și de încadrarea în succesiunea de apariții din colecția „Smart Books”, aparținând Facultății de Management a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fiind al doilea volum dintr-o serie care se anunță de succes.

Între cuvânt și revoltă („La început a fost cuvântul! La sfârșit, doar revolta”) și în pragul unei declarații nepronunțate de „grevă a cuvântului”, Gabriela Crețu alege, până la urmă, să scrie cartea „Reinventarea stângii” (Editura „Lumen” din Iași), închizând rapid cercul unei convenții în care caută să-și atragă de la început cititorii, însă doar atât – la început.

Ne vom referi, în cele ce urmează, la un volum lansat în circulație sub auspiciile Academiei Române – Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Sunt publicate stenograme, note de convorbire și memorii asupra întâlnirilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu I. V. Stalin în perioada 1944-1952. Volumul este prefațat de regretatul academician Florin Constantiniu printr-un consistent cuvânt înainte, iar cei doi specialiști Vasile Buga și Dan Cătănuș au strâns documentele și au întocmit nota explicativă asupra ediției.

Încă o carte despre globalizare, despre lumea în schimbare? Întrebarea pe care și-o pune cititorul potențial este întrutotul legitimă ori de câte ori are ocazia să afle că s-a adăugat ceva la imensul volum (mai mult decât încape într-o piramidă egipteană) al cărților dedicate proceselor și fenomenelor definite prin noțiunea evocată. Există, însă, cărți și... cărți. La una dintre acestea ne vom referim în cele ce urmează.

Datorăm diplomatului și scriitorului dr. Nicolae Mareș o nouă lucrare de seamă menită să contribuie la mai buna cunoaștere a relațiilor dintre români și polonezi. Este vorba de volumul Raporturi româno-polone de-a lungul secolelor, apărută în mai a.c. la Editura Fundației România de Mâine din București (372 de pagini).

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I