Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Dosar cu șine
Transportul feroviar, blocat de „deraierea” politicilor publice

Economistul nr. 27-28, 22 iulie 2013

Dosar cu şine Transportul feroviar, blocat de „deraierea” politicilor publice

Convorbire cu ing. Octavian Udriște, președintele de onoare al Clubului Feroviar „Alianța Pro-Calea Ferată”

Teodor Brateș: În convorbirea pe care am avut-o cu președintele AGIR, ales recent și președinte al Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, au fost conturate expresiv stările de fapt din căile ferate române și câteva direcții de îmbunătățire radicală a unei situații de-a dreptul alarmante, de neacceptat.

Octavian Udriște: Am citit textul respectiv și împărtășesc întrutotul punctele de vedere ale dumneavoastră și ale președintelui Mihăiță.

TB: Prin urmare, pentru schimbul de vederi de astăzi, avem – cum se spune – un punct de plecare comun, ceea ce ne permite să intrăm direct în temă, respectiv diagnoza producției autohtone de material rulant și concluziile care se desprind din realitățile actuale pentru politicile publice în domeniu.
OU: Mă simt obligat să încep o foarte scurtă istorie a domeniului.

TB: Vă rog, mai ales că avem de-a face cu o tradiție care merită cel puțin respect.
OU: Ar fi bine măcar să o cunoaștem. Bazele industriei de material rulant, respectiv de locomotive și vagoane, s-au pus în 1771, la Reșița. Apoi, în 1891, s-au ridicat la Arad fabrica de mașini-vagoane și turnătoria de fier devenită în 1921 „ASTRA” - Arad, iar în același an s-au înființat la București „Uzinele Malaxa”. Cu un asemenea potențial, a fost posibil ca după anul 1930 România să nu mai aducă din import nicio locomotivă cu aburi.

TB: Tot foarte pe scurt se cuvine să revocăm ce s-a întâmplat în continuare cu această industrie, în special în perioada de industrializare postbelică. Sigur, abordarea acestei teme impune și includerea unor aspecte care vizează regimul dictatorial, dar obiectul acestei convorbiri este strict de ordin economico-tehnic.
OU: La Reșița s-a dezvoltat o uzină profilată exclusiv pe construcția de mașini – UCM, separată de Combinatul siderurgic, la Arad s-a extins și modernizat întreprinderea de vagoane, la București „Uzinele Malaxa” devenite, după 1948, Uzinele „23 August 1944”, și-au extins și aprofundat producția de material rulant. În 1950, la Craiova, și-au început activitatea Uzinele „Electroputere”.

TB: Anumite detalii privind această evoluție le-am cunoscut direct în „calitate” de ucenic la „Malaxa” și apoi de ziarist la Radiodifuziunea Română. Mai ales în anii ’60, aceste capacități s-au dezvoltat și modernizat, după cum, un progres substanțial au cunoscut fostele Ateliere CFR din București și din numeroase alte localități ale țării. Ceea ce am reținut în mod deosebit a fost deschiderea spre asimilarea unor locomotive și vagoane pe bază de licențe din țări dezvoltate, precum Elveția și Suedia.
OU: Vă propun să stăruim asupra faptului că am avut de-a face cu o deschidere remarcabilă spre Occident. Chiar în condițiile în care se mai aflau în țară consilieri sovietici, în anul 1956 s-a luat decizia de a se cumpăra o licență pentru locomotive diesel de la o firmă dintr-o „țară capitalistă”, și anume de la firma elvețiană Sulzer din Winterthur, în calitate de coordonator de proiect, alături de BBC-Baden și SLM-Winterthur!

TB: Putem considera momentul evocat de dumneavoastră drept punct de plecare spre modernizarea de ansamblu a Căilor Ferate Române?
OU: Categoric. Într-o primă fază, s-au cumpărat șase locomotive, montate în Elveția, și zece seturi de componente care s-au asamblat la Electroputere. Primele două locomotive au intrat în țară la 13 august 1959 și au ajuns la depoul Brașov, însoțite de mecanicul Moraru Octavian, același care a însoțit locomotiva de 4.400 CP livrată de Sulzer în anul 1938. Prima locomotivă din noua serie, livrată de Electroputere, a fost recepționată în mai 1960. Am fost implicat direct, întrucât am făcut parte din comisia de recepție, ca inginer în depoul Brașov. Licența a cuprins asimilarea tuturor componentelor, începând cu motorul diesel până la ultimul splint, ceea ce a condus la o adevărată revoluție tehnico-științifică în industria orizontală de profil.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Convorbire cu prof. univ. dr. Marin Dinu
În cazul României, recursul la soluția geostrategică este imposibil. În același timp, apelul la soluția națională este moderat de constrângerile cadrului de acțiune economică postnațională. Consecințele specifice de țară integrată în UE ar putea fi concretizate în trei elemente: refacerea echilibrelor prin temperarea consumului, reducerea investițiilor, scăderea intrărilor de capital.

Interviu cu Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane
Germania este, momentan, locomotiva economică a Europei, fără îndoială. La scara istoriei, au fost diverse alte țări care au avut același rol, și este o mare responsabilitate. De aceea, nu se pune problema locomotivei care trage vagoanele prin propria forță, ci mai ales cum ajuți vagoanele să devină și ele mici locomotive, pentru ca întreaga garnitură de tren „Economia Europei” să se miște în direcția dorită.

Convorbire cu Valer Blidar, președintele Astra Vagoane Călători Arad
Octavian-Dragomir Jora: Domnule Președinte, în România postdecembristă, ceea ce avea să fie anunțat drept „democrație originală” a devenit „democrație originală”. Iar aceasta avea să se distingă, între altele, adeseori prin inhibarea singurei forțe care putea să completeze și consolideze democrația autentică: capitalismul antreprenorial, de piață. Cum vi se pare capitalismul românesc actual, fără prea mulți capitaliști, dar cu prea mulți politicieni?

Interviu cu Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei
Florin Antonescu: Vă invit, pentru început, să schițați o definiție a diplomației economice, din perspectiva relației dintre așteptările, preocupările și interesele actuale, la nivelul Ministerului Economiei.

Convorbire cu dr. ing. EurIng Mihai Mihăiță, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR)
Teodor Brateș: Mai multe evenimente recente, mai ales modul în care s-a desfășurat procesul de privatizare a companiei CFR Marfă, au readus în atenție situația din sistemul feroviar. Este evident că domină îngrijorarea.

Convorbire cu Maria Grapini, Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism
„IMM-urile trebuie să fie o prioritate pentru România, mai ales că nu stăm bine deloc, comparativ cu alte țări din UE, la indicatorul număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori (avem jumătate din media UE).”

Convorbire cu prof. univ. dr. Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român
Teodor Brateș: Cu sau fără voia dvs., v-ați aflat și vă aflați în centrul unor controverse, ca să nu le spunem altfel. Avem, însă, convingerea că cititorii noștri sunt interesați de altceva, și anume de ceea ce ați adus nou, consistent și perfect demonstrabil în activitatea ICR. Ne referim, în special, la declarația dvs. cu prilejul preluării președinției Institutului, la 19 septembrie 2012. Apreciem că este textul de referință al convorbirii de față. De aici, prima întrebare: în ce constă redefinirea rolului ICR?

Convorbire cu prof. dr. ing. Cezar Mereuță, membru de onoare al Consiliului științific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române
Teodor Brateș: Înainte de toate, remarcăm implicarea dumneavoastră tot mai profundă în conturarea direcțiilor de acțiune îndreptate spre consolidarea capitalului românesc. De data aceasta, avem în vedere expunerea pe care o veți face pe tema competitivității externe sectoriale a companiilor românești din industria prelucrătoare. Poate că acest enunț sună prea tehnic și nu oferă – cum se spune, dintr-o privire – elemente pentru surprinderea esenței procesului la care vă referiți.

Convorbire cu Cristian Mihai Paul, director general Romcontrol
Controlul este un cuvânt care impune rigoare, precizie. El astăzi se identifică, în spațiul privat al performanței, cu o realitate economică necesară și o întreprindere românească de succes. Controlul calității mărfurilor și firma ROMCONTROL – realități românești de 60 de ani. În lumea schismelor și a crizelor, tradiția dă stabilitate și creează mereu încredere și valoare.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I