Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Dosar cu șine
„Să se audă, din nou, cum se cuvine, «glasul roților de tren»”

Economistul nr. 25-26, 1 iulie 2013

Dosar cu şine „Să se audă, din nou, cum se cuvine, «glasul roţilor de tren»”

Convorbire cu dr. ing. EurIng Mihai Mihăiță, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR)

Teodor Brateș: Mai multe evenimente recente, mai ales modul în care s-a desfășurat procesul de privatizare a companiei CFR Marfă, au readus în atenție situația din sistemul feroviar. Este evident că domină îngrijorarea.

Ne adresăm dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți de președinte al AGIR, de inginer specialist, care a deținut și funcția de conducător al Căilor Ferate Române, de inițiator și coautor al unor demersuri publice referitoare la situația evocată, pentru a vedea în special ce trebuie făcut pentru a se pune capăt unor stări de lucruri extrem de dăunătoare.
Mihai Mihăiță: Așa cum ați enunțat-o dvs., tema este extrem de vastă...

TB: Putem s-o limităm, ajungând cât mai repede la ceea ce se numește, de obicei, esența lucrurilor.
MM: Ceea ce, de asemenea, nu este un obiectiv lesne de atins, pe „scurtătură”. Pentru a ajunge, totuși, la esență, trebuie precizat că transportul feroviar în România s-a degradat continuu în perioada tranziției, situația fiind de-a dreptul dramatică. Din cei 10.638 km de linii cu ecartament normal, se află în perioade expirate de reparații capitale peste 5.500 km. Cu durata de viață normată expirată, se găsesc sute de puncte periculoase de terasamente, mulți kilometri de linii electrice de contact, circa 60 de tuneluri, peste 800 de poduri, situație care a impus nenumărate restricții de viteză. Dacă nu s-ar fi redus substanțial volumul mărfurilor și călătorilor, n-ar fi existat capacitatea necesară în circulația trenurilor.

TB: Fără să mai vorbim despre pericolele pe care le prezintă, inclusiv degradarea materialului rulant...
MM: Dacă vom lua punct cu punct elementele care definesc situația transportului feroviar din țara noastră, ar fi necesară o discuție de câteva zile. Este trist că la aproape un secol și jumătate de la punerea în funcțiune a primei linii de cale ferată din Principatele Române, după o dezvoltare remarcabilă a acestui domeniu care ne-a situat pe un loc fruntaș în Europa, după depășirea a numeroase dificultăți provocate nu numai de războaie, crize economice, ci – în ultimul timp – de erori grave ale guvernanților, am ajuns să inventariem nu realizări, ci pagube uriașe într-un sector care, la nivel european, este perceput ca obiect al unei revigorări puternice. În perioada tranziției parcul de locomotive și vagoane a scăzut de aproape patru ori. Numai în cei trei ani de criză, numărul locomotivelor s-a diminuat de la 7.032 la 6.690, cel al vagoanelor de marfă, de la 55.503 la 42.624, iar cel pentru călători, de la 55.220 la 44.830.

TB: În comparație cu această situație, care este, în momentul de față, fie și numai la nivelul UE, viziunea asupra prezentului și viitorului transportului feroviar?
MM: Și în această privință sunt extrem de multe de spus. Ideea principală este aceea că trebuie să se acorde o atenție mult mai mare acestui sistem de transport, deoarece prezintă numeroase avantaje, de la costuri comparative reduse la confort și siguranță sporite până la diminuarea considerabilă a poluării. La nivelul UE, a fost creată Agenția pentru Căi Ferate, iar Cartea Albă din 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor”, demonstrează, cât se poate de convingător, intenția de a se dezvolta prioritar transportul pe căile ferate. În Cartea Albă se arată, citez, că „transportul feroviar este literalmente sectorul strategic de care va depinde succesul echilibrării între modurile de transport, în special pe sectorul de mărfuri”.

TB: Cred că noțiunea cheie o constituie „strategia”, cu derivatele aferente, noțiune asupra căreia vă rog să stăruiți.
MM: De fapt, toate documentele UE referitoare la transporturi, în general, și la transportul feroviar, în special, sunt concepute într-o viziune strategică. Așa, de exemplu, în ianuarie 2012, la Summit-ul european, s-a reafirmat amintita opțiune strategică pe care, la numai 6 luni după acest moment, Comisia Europeană a concretizat-o în cel de-al patrulea pachet legislativ. Este vorba despre reglementări menite să fructifice la nivel superior potențialul feroviar al Uniunii Europene, văzut într-un sistem unitar și deosebit de dinamic.

TB: În raport cu aceste orientări, unde și cum se poziționează țara noastră?
MM: Pe scurt, formula adecvată ar fi: în contrasens și în contratimp.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Convorbire cu prof. univ. dr. Marin Dinu
În cazul României, recursul la soluția geostrategică este imposibil. În același timp, apelul la soluția națională este moderat de constrângerile cadrului de acțiune economică postnațională. Consecințele specifice de țară integrată în UE ar putea fi concretizate în trei elemente: refacerea echilibrelor prin temperarea consumului, reducerea investițiilor, scăderea intrărilor de capital.

Interviu cu Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane
Germania este, momentan, locomotiva economică a Europei, fără îndoială. La scara istoriei, au fost diverse alte țări care au avut același rol, și este o mare responsabilitate. De aceea, nu se pune problema locomotivei care trage vagoanele prin propria forță, ci mai ales cum ajuți vagoanele să devină și ele mici locomotive, pentru ca întreaga garnitură de tren „Economia Europei” să se miște în direcția dorită.

Convorbire cu Valer Blidar, președintele Astra Vagoane Călători Arad
Octavian-Dragomir Jora: Domnule Președinte, în România postdecembristă, ceea ce avea să fie anunțat drept „democrație originală” a devenit „democrație originală”. Iar aceasta avea să se distingă, între altele, adeseori prin inhibarea singurei forțe care putea să completeze și consolideze democrația autentică: capitalismul antreprenorial, de piață. Cum vi se pare capitalismul românesc actual, fără prea mulți capitaliști, dar cu prea mulți politicieni?

Interviu cu Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei
Florin Antonescu: Vă invit, pentru început, să schițați o definiție a diplomației economice, din perspectiva relației dintre așteptările, preocupările și interesele actuale, la nivelul Ministerului Economiei.

Convorbire cu ing. Octavian Udriște, președintele de onoare al Clubului Feroviar „Alianța Pro-Calea Ferată”
Teodor Brateș: În convorbirea pe care am avut-o cu președintele AGIR, ales recent și președinte al Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, au fost conturate expresiv stările de fapt din căile ferate române și câteva direcții de îmbunătățire radicală a unei situații de-a dreptul alarmante, de neacceptat.

Convorbire cu Maria Grapini, Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism
„IMM-urile trebuie să fie o prioritate pentru România, mai ales că nu stăm bine deloc, comparativ cu alte țări din UE, la indicatorul număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori (avem jumătate din media UE).”

Convorbire cu prof. univ. dr. Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român
Teodor Brateș: Cu sau fără voia dvs., v-ați aflat și vă aflați în centrul unor controverse, ca să nu le spunem altfel. Avem, însă, convingerea că cititorii noștri sunt interesați de altceva, și anume de ceea ce ați adus nou, consistent și perfect demonstrabil în activitatea ICR. Ne referim, în special, la declarația dvs. cu prilejul preluării președinției Institutului, la 19 septembrie 2012. Apreciem că este textul de referință al convorbirii de față. De aici, prima întrebare: în ce constă redefinirea rolului ICR?

Convorbire cu prof. dr. ing. Cezar Mereuță, membru de onoare al Consiliului științific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române
Teodor Brateș: Înainte de toate, remarcăm implicarea dumneavoastră tot mai profundă în conturarea direcțiilor de acțiune îndreptate spre consolidarea capitalului românesc. De data aceasta, avem în vedere expunerea pe care o veți face pe tema competitivității externe sectoriale a companiilor românești din industria prelucrătoare. Poate că acest enunț sună prea tehnic și nu oferă – cum se spune, dintr-o privire – elemente pentru surprinderea esenței procesului la care vă referiți.

Convorbire cu Cristian Mihai Paul, director general Romcontrol
Controlul este un cuvânt care impune rigoare, precizie. El astăzi se identifică, în spațiul privat al performanței, cu o realitate economică necesară și o întreprindere românească de succes. Controlul calității mărfurilor și firma ROMCONTROL – realități românești de 60 de ani. În lumea schismelor și a crizelor, tradiția dă stabilitate și creează mereu încredere și valoare.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I