Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Dosar cu șine
Performanțele transportului public

Economistul nr. 33-34, 9 septembrie 2013

Dosar cu şine Performanţele transportului public

Atenția pe care revista „Economistul” o acordă transporturilor „pe șine”, atât din perspectiva circulației feroviare propriu-zise, cât și a materialului rulant, este întrutotul justificată dacă ne raportăm la stările de fapt, cât și la rolul pe care s-ar cuveni să-l aibă acest domeniu într-o economie cu adevărat performantă.

Deciziile care se iau se cer fundamentate pe o serie de criterii de eficiență care sunt de natură a determina evaluări corecte din toate punctele de vedere. De aceea, consider util să mă înscriu în dezbaterea inițiată de redacție prin prezentarea câtorva elemente analitice.

OBIECTIVE ȘI MISIUNI SPECIFICE. În luările de poziție privind aceste teme extrem de importante s-a operat o diagnoză cât se poate de convingătoare referitoare la starea căilor ferate române, ca și a transportului pe șine din spațiul urban. Prin urmare, în această privință nu am prea multe de adăugat. În schimb, cred că, în deciziile care se cer imperios adoptate, trebuie să-și găsească locul cuvenit funcțiile și indicatorii de performanță. Deși termenul de performanță este, în prezent, frecvent utilizat în sectorul transporturilor, acest concept are sensuri foarte diverse. Asimilat cu un randament, conceptul trimite cel mai adesea la raportul calitate/preț, care integrează mai curând ideea de eficacitate (sub aspect socio-economic) decât cea de eficiență.

La niveluri guvernamentale, politicile publice au în vedere sau, mai bine zis, trebuie să aibă în vedere o serie de indicatori de performanță bazați pe obiective/misiuni specifice. În context, se detașează trei indicatori:
- indicatori de eficacitate socio-economică, respectiv cei care măsoară beneficiul procurat de politicile publice pentru cetățean (punctul de vedere al cetățeanului);
- indicatori ai calității serviciului, care urmăresc ameliorarea serviciului resimțită de utilizator (punctul de vedere al utilizatorului);
- indicatori ai eficienței, care țintesc optimul între mijloacele/resursele folosite în raport cu efectele produse.

Dacă acesta este cadrul general, se impune în continuare a lua în considerare elementele specifice performanțelor unei rețele de transport public:
- pe de o parte, performanța serviciului de transport public nu rezidă numai din calitatea serviciului oferit în decursul deplasării, ci, în egală măsură, de accesibilitatea la diferitele facilități urbane (locuri de muncă, de servicii, de studiu, de comerț, de recreere);
- pe de altă parte, performanța serviciului de transport public este integrată într-un organism global al unui sistem de mobilitate, definit printr-un ansamblu de infrastructuri, moduri (mers pe jos, cu bicicleta, cu autoturismul personal, cu motocicleta) și servicii aferente, inclusiv oferte de staționare.

Rezultă că performanțele transportului public trebuie să ia în considerare trei domenii: sistemul de transport public (infrastructuri, mijloace de transport, tehnologii/servicii ofertate); sistemul de mobilitate, adică ansamblul nevoilor de mobilitate dintr-un teritoriu și al ofertelor disponibile; sistemul urban (forma și structura urbană care-i conferă specificitatea în funcționare). Fiecarea dintre ele presupune un număr variabil de actori implicați.

Dacă ar fi să sistematizăm toate aceste considerații, modalitatea cea mai potrivită ar fi menționarea, sub formă de tabel, a funcțiilor de serviciu și a indicatorilor de performanță în transportul public.

MĂSURI ALE EFICIENȚEI. Nu mai puțin importantă, inclusiv pentru analiza locului și rolului transportului pe șine în spațiul urban (metrou și tramvai), este determinarea măsurilor cu care definim eficiența, respectiv raportul între resursele mobilizate și rezultate. Intervin elemente de specificitate, dar acestea sunt integrate unor principii generale. Dacă ne referim cu precădere la eficiența productivă, atunci observăm că prima corespunde unor indicatori standard de performanță pe care-i întâlnim și în industrie, pe când cea de-a doua, respectiv eficiența comercială, corespunde problematicii specifice serviciilor prin adecvarea ofertei la mărimea și atributele spațio-temporale ale cererii.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus
editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I