Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Dosar cu șine
Dezvoltare (urbană) durabilă: transportul în comun(itate)

Economistul nr. 31-32, 26 august 2013

Dosar cu şine Dezvoltare (urbană) durabilă: transportul în comun(itate)

Cu toate că, în esență, repet ceea ce am mai publicat în „Economistul”, trebuie spus din nou că sistemul feroviar românesc s-a prăbușit continuu, în ultimii 23 de ani, încât vor fi necesari încă mulți ani și sume importante ca să-și revină și să-și recapete locul pe care îl merită, într-o economie națională demnă de acest nume, în curs de integrare europeană, nu numai formală (juridică)! De ce încep acest articol tot cu unele referiri la calea ferată, când – pe fond – doresc să tratez tema transportului urban?

INDESTRUCTIBILUL RAPORT DINTRE PARTE ȘI ÎNTREG. Înainte de toate, se cere reamintit că, în prezent, nu se mai poate vorbi despre un „transport urban” simplu. În Europa, marile aglomerări își organizează transportul urban combinat cu cel sub-urban și regional, bazându-se pe sistemul feroviar. Dacă privim la orașele din vest, găsim autorități care coordonează un transport public atractiv, menit să-l descurajeze pe cel individual motorizat, care poluează și aglomerează orașele. Acolo se vorbește de sisteme integrate bazate pe sistemul feroviar, așa cum sunt rețelele de S-Bahn (Stadt-Bahn+calea ferată urbană) în orașele din Austria, Germania și Elveția, precum și Rețeaua Expresă Regională (RER) de la Paris care subtraversează orașul cu două linii diametrale.

Și la noi s-a constituit, „de gura” organismelor finanțatoare și a UE, un organism coordonator în materie. Ca de obicei, la noi, Autoritatea Metropolitană de Transport București s-a născut greu. În afară de faptul că în zona metropolitană a Bucureștilor a fost inclus numai județul Ilfov, ca și când celelalte localități din Giurgiu, Dâmbovița sau Călărași n-ar gravita în jurul acestui centru urban, respectiva autoritate este total lipsită de... autoritate. Se încearcă, în prezent, modificarea legislației respective.

Iată de ce Grupul de lucru constituit pe lângă Primăria Municipiului București, grup din care fac parte, și-a propus să se desfășoare pe o rază de circa 100 de km, indiferent de limitele administrative ale „zonei metropolitane”. Conceptul propus se bazează pe sistemul feroviar completat de celelalte subsisteme de transport public.

Numai că, facem ce facem, și ajungem tot la „castravete”, ca în bancul lui Mircea Crișan, și anume la calea ferată. Cum să realizezi un sistem de transport regional în timp ce:
- linia București – Giurgiu, prima linie a Principatelor Unite (1869), este închisă deoarece, la inundațiile din 2005, a căzut podul de peste Argeș, de la Grădiștea, iar cel nou, peste fostul viitor canal Mihăilești – Dunăre, n-a fost finalizat !!? Această linie este solicitată și de vecinii bulgari din zona Ruse (circa 150.000 de locuitori, care doresc să folosească aeroportul Otopeni, situat numai la circa 85 km de Ruse, în timp ce cel de la Sofia este situat la circa 330 km);
- linia de centură a Bucureștiului nu poate fi utilizată din cauza neîntreținerii și descompletărilor;
- navetiștii de pe linia București-Pitești au renunțat în mare parte la sistemul feroviar, apelând la cel rutier, mai ieftin și mai rapid, chiar dacă este mai nesigur și mai puțin confortabil (București-Pitești, cu autobuzul, se parcurge în circa 70 de minute contra 20 lei, în timp ce pe calea ferată sunt necesare peste două ore și costă 34 de lei). Cred că am prezentat suficiente argumente din care rezultă că fără calea ferată nu vom putea realiza sisteme de transport urban și suburban (regionale) ca în UE.

CERCUL VICIOS SE POATE TRANSFORMA ÎNTR-UNUL VIRTUOS. Pentru a înțelege cât de gravă este situația, prezint datele comunicate oficial de conducerea CN CFR SA la 7 august a.c., privind situația lucrărilor de reparație capitală (RK) la infrastructura feroviară la începutul acestui an:
1. Linii curente și directe: 13.680 km din care: scadenți la RK 8.260 km (60%);
2. Poduri: 4.739 buc. din care: scadente la RK 3.115 buc. (66%).

Numai pentru eliminarea acestor scadențe ar fi necesare sumele de mai jos, în mii lei:
1. Linii curente și directe: 8.260 km x 4.998 preț unitar/km = 41.283.480 lei;
2. Poduri: 3.115 buc. x 172,610 preț unitar bucată = 537.680 lei.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În 2013, a continuat procesul de ajustare a economiei mondiale în urma incidenței valurilor Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial). Privind retrospectiv, s-ar putea spune că anul care se încheie a fost unul al inflexiunii, al tranziției economiei mondiale către un nou ciclu economic.

Stabilirea Parteneriatului dintre China și 16 țări din Europa Centrală și de Est ca o construcție instituțională legitimă, cu Secretariat propriu la Beijing, a fost o lovitură de maestru în relațiile europene ale Chinei, prin care, în ciuda poziționării sale geografice, s-a dovedit a fi o adevărată putere europeană, la fel ca SUA și Rusia.

Evoluții și involuții. Practic, relațiile comerciale cu R.P. Chineză au început în… 1960, în conjunctura favorabilă apărută în urma conflictului așa-zis ideologic între Moscova și Beijing. Statisticile oficiale prezintă schimbul reciproc de bunuri și servicii doar în lei, iar transformarea monedei noastre naționale în principala valută a timpului, dolarul american, este extrem de dificilă din cauza raportului artificial de schimb. Dar, chiar și așa, evoluția respectivelor raporturi este semnificativă.

Reprezentanții guvernelor român și chinez au semnat, la București, o Declarație comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanțe”. În document, partea română arată că va continua ca și până acum să aplice ferm politica unei singure Chine și să sprijine cauza reunificării Chinei.

Aria largă a căilor de cooperare româno-chineză include un nou reper prin deschiderea Institutului „Confucius” la Universitatea din București, în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing. Noul institut este fundamentat prin acordul de cooperare semnat în luna martie a acestui an între Universitatea din București și Hanban – Sediul General al Institutelor „Confucius”.

M-am născut și am crescut în Câmpina, oraș al cărui nume este strâns legat de istoria industriei românești de petrol și gaze. Tatăl meu a lucrat toată viața la sonde și în hoinărelile noastre pe dealurile din jur întâlneam tot timpul puțuri de exploatare, unele active, altele abandonate. Cam toată lumea ardea în sobe gaze pentru încălzire și pentru gătit și eram preveniți că mirosul de mercaptan amestecat în gaz semnalează pericol.

Activă mai mult și mai eficient decât oricând, în mediul ei de activitate din mijlocul naturii, ca și în cadrul asigurat prin arhitectura și dotările modernului sediu din Capitală (de la a cărui inaugurare s-a împlinit un an), Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a oferit un bilanț de etapă și o perspectivă de sezon. Informațiile poartă girul de autoritate al dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al Romsilva.

Doar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Dincolo de concept, de etalarea teoriilor și de conturarea unor tendințe, se află necesitățile tot mai evidente în cotidian. O materializare importantă este reprezentată de construcțiile ridicate de azi, cu gândul la viitor, inclusiv (dacă nu mai ales) din perspectiva resurselor energetice.

Compania de stat Nuclearelectrica a vândut, la începutul săptămânii trecute, 10% din acțiuni prin oferta inițială pe Bursă, pentru 281,8 milioane lei (63 milioane euro), suma minimă vizată prin această operațiune, titlurile fiind emise printr-o majorare de capital la care FP a participat cu 30,6 milioane lei (6,8 milioane euro). Nuclearelectrica a atras 312,4 milioane lei (69,8 milioane euro) printr-o majorare de capital în care a emis acțiuni reprezentând 11,077% din capitalul social.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I