Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Dosar cu șine
Coliziunea CSAT - Guvern blochează privatizarea CFR Marfă

Economistul nr. 29-30, 5 august 2013

Dosar cu șine Coliziunea CSAT - Guvern blochează privatizarea CFR Marfă

„RĂZBOIUL” LEGISLATIV. Când numărul de față era definitivat în vederea trimiterii la tipar, se desfășura reuniunea de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în vederea discutării „cazului” fierbinte reprezentat de privatizarea Societății Naționale CFR Marfă. În așteptarea Comunicatului de presă referitor la amintita ședință, am avut, asemenea multor concetățeni, un răgaz pentru evaluarea evenimentului, nu prin prisma obișnuitului „dat cu părerea” cu grade diferite de necunoștință de cauză, ci exclusiv pe bază de texte tipărite.

Prima întrebare: Cine a implicat CSAT în procesul de privatizare CFR Marfă? Dacă răspunsul nu este clar, tot restul legat de această temă nu mai are sens. Întrucât respectiva temă a fost înscrisă în mai multe rânduri pe agenda CSAT, este limpede că implicarea a reprezentat opțiunea de necontestat a acestui organism condus – conform Constituției și legii de organizare și funcționare – de Președintele României.

Următoarea întrebare are, inevitabil, două componente: a) CSAT este abilitat să discute tema cu pricina?; b) a fost și este oportună o astfel de discuție? Nimeni nu poate contesta importanța capitală a transportului feroviar de mărfuri pentru apărarea țării, pentru siguranța națională. Deci, CSAT avea toată îndreptățirea să se ocupe de privatizarea CFR Marfă. Apoi, când este iminentă schimbarea de proprietar în cazul unei companii cu o însemnătate strategică atât de evidentă, oportunitatea unei discuții a fost și este, de asemenea, în afara oricărei dileme. Prin urmare, la cele două subîntrebări, răspunsul este categoric DA!

A treia întrebare se referă, obligatoriu, la limitele implicării CSAT în procesul de privatizare a CFR Marfă. Cu alte cuvinte, ce are de discutat și, pe baza concluziilor desprinse din dezbateri, ce finalitate trebuie să dea unui astfel de demers?

„RĂZBOIUL” MEDIATIC. Disputele actuale dintre Palate (Cotroceni și Victoria) au, aparent, ca obiect „contractul de privatizare” a unei părți consistente a CFR Marfă (51% din capitalul social). Premierul spune că „nu se va face privatizarea dacă CSAT nu va da un aviz favorabil”, iar președintele României (prin purtătorul de cuvânt al Administrației Prezindețiale) afirmĂ că nu poate fi vorba despre „un aviz la «contractul de privatizare»”.

Șeful guvernului a făcut apel la precedente și, astfel, a rezultat că, bunăoară, CSAT a discutat și s-a pronunțat asupra „contractului de privatizare” a companiei PETROM. Nu discutăm, aici, rolul precedentului în decizii de orice natură (inclusiv juridică), ci doar despre obligația elementară a unor persoane cu cele mai înalte funcții în stat de a respecta adevărul.

Dar, în definitiv, în ce zonă are CSAT dreptul și, în același timp, obligația să se pronunțe?

Înainte de a clarifica și acest aspect esențial, redăm textul integral al Hotărârii CSAT (desecretizată) prin care s-a avizat actul normativ (intitulat tot Hotărâre) privind Strategia de privatizare a CFR Marfă.

„Art. 1 – Avizează proiectul de Hotărâre a Guvernului României pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societății Naționale de Transport Feroviar «CFR Marfă» SA și a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia, DSN1/192, din 31.01.2013, anexă la prezenta hotărâre.

Art. 2 – Modalitatea concretă și procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor și a Guvernului României.

 

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cum era de așteptat, toate întâmplările legate de cea de-a doua rectificare bugetară din 2013 și de elaborarea proiectelor de buget pentru anul viitor au loc și – este de anticipat – vor avea loc într-o atmosferă tensionată determinată de încasările sensibil mai mici decât cele prevăzute inițial și revizuite periodic în ultimele luni.

Referirea la turism ca la o resursă economică importantă este făcută, de atâta timp, cu insistența locului comun, cu speranța și – încă, uneori – cu încrederea că gestionarea inteligentă a acestui sector va însemna, până la urmă, câștig pentru relansare și pentru dezvoltare la scară națională, precum și în sensul, atât de valoros în lumea de azi, al notorietății în plan global.

Pentru atât de necesara relansare economică, susținerea capitalului autohton se impune cu stringență. Orientarea politicilor fiscale reprezintă una dintre modalitățile abordabile prioritar, deschiderea fiind către competitivitatea a cărei afirmare, în timp, nu poate duce decât la conturarea unei identități distincte, solide, a mediului economic românesc.

Titlul acestui documentar reprezintă un citat dintr-o intervenție publică a ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Astfel, este oferită deschiderea necesară pentru cunoașterea elementelor esențiale ale unui proces care a căpătat, în ultima vreme, mai multă consistență, o direcție de evoluție favorabilă, după o perioadă ...

Ne aflăm într-un moment deosebit de critic al confruntărilor pe tema proiectului Roșia Montană. „Economistul”, care a tratat sistematic această temă începând în urmă cu un deceniu și jumătate, prin consacrarea unor spații largi punctelor de vedere exprimate mai ales de specialiști, nu poate eluda – în aceste zile – faza periculoasă la care s-a ajuns când emoțiile copleșesc rațiunea, oferind astfel posibilități nesperate de acțiune ...

„Stop sistemului capitalist!” și „Jos capitalismul!”, se putea citi pe două dintre pancartele purtate de participanții la mitingul și marșul împotriva redeschiderii exploatării miniere de la Roșia Montană. Problema e că, dacă am fi trăit realmente în capitalism, sunt mari șanse ca cei de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), să fi renunțat deja demult la proiect sau chiar să nu-l fi demarat niciodată.

Pe măsură ce se apropie sorocul (expirarea exercițiului bugetar al UE pentru perioada 2007-2013), tema accesării fondurilor nerambursabile alocate României de la Bruxelles capătă o acuitate deosebită. Bilanțul celor șapte ani este mai mult decât dezamăgitor: un grad de absorbție care – în cazul cel mai bun – nu va depăși 25 la sută la capitolul instrumente structurale (aproximativ 5 miliarde de euro).

Cum era de așteptat, exponenți ai mediului de afaceri, alți „actori” din economie, precum și importante segmente ale populației au urmărit și urmăresc cu interes suita de evenimente care implică nemijlocit relațiile României cu Fondul Monetar Internațional și, pe un plan mai larg, contextul regional, continental și mondial în care se află la ordinea zilei cerința depășirii – aici, la noi acasă –, în timpul cel mai scurt, a efectelor crizei globale.

După cum este cunoscut, Guvernul a actualizat Programul de Convergență pentru perioada 2013-2016, document remis autorităților de la Bruxelles. Deoarece, pe această temă, au apărut interpretări diverse, unele contradictorii, pentru clarificarea lucrurilor, redăm câteva fragmente din textul oficial.

Întărirea coeziunii, manifestată în special prin atenuarea decalajelor teritoriale la nivel național și comunitar, și absorbția fondurilor europene sunt principalele două obiective care validează necesitatea accelerării procesului de regionalizare-descentralizare în România.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I