Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Dezbateri „macro”, efecte „micro”
Politicile publice din 2014 vs. realitățile și rezultatele din economie

Alexandra Rizea, jurnalist pe teme de politică și business
Economistul nr. 49-50, 15 decembrie 2014


Dezbateri „macro”, efecte „micro” Politicile publice din 2014 vs. realitățile și rezultatele din economie

Când vorbim, în cunoștință de cauză, despre guvernare și guvernanță, implicăm, direct și indirect, tema politicilor publice. Deși există zeci de definiții ale acestui concept, până la urmă importantă este măsura în care politicile publice corespund intereselor publice, respectiv așteptărilor justificate ale majorității populației țării. Din această perspectivă, mai puțin teoretică și mai mult practică, se poate alcătui un bilanț (măcar credibil) al politicilor publice în anul 2014.

LA CE NE RAPORTĂM? Ar fi interesant să se efectueze un sondaj din care să rezulte cât la sută dintre cei intervievați pot să prezinte câteva elemente din programul cu care, în decembrie 2012, Guvernul a primit votul de încredere al Parlamentului. Evident, numărul ar fi foarte mic. Iată, însă, că programul care viza perioada 2013-2016 poate fi luat ca termen de referință acum, la expirarea unei jumătăți a mandatului. În absența unui raport corespunzător, ne îngăduim câteva remarci.

Programul se desfășura pe nu mai puțin de 130 de pagini. O parte ciudată a acestuia a fost împărțirea pe capitole. Era structurat pe o anumită ordine alfabetică, începea cu Agricultura, continua cu Bugetul, cu domeniul Culturii, cu politica Externă, Energia, Educația și se termina cu politicile publice privind Tineretul și Transportul. Inevitabil, anumite prevederi se repetau, cum a fost, de pildă, cazul capitolelor privind Infrastructura și Transportul. Dar, chiar și așa, anumite prevederi ieșeau în evidență. Înainte de toate, era vorba despre caracterul reparatoriu al politicilor publice. Astfel, s-au reîntregit salariile din sectorul bugetar, micșorate în regimul Băsescu-Boc cu 25%. În acest fel, a crescut cu 11,5% salariul mediu net la nivel național. În anumite sectoare, cum sunt Învățământul și Sănătatea, sporurile au fost mai mari (19%, respectiv 13,2%). La rândul lor, pensiile au crescut, valoarea punctului ajungând la 790,7 lei. A început plata datoriilor statului, atât în cazul celor care au câștigat procesele revendicative, cât și în cel al agenților economici. Este vorba despre peste 20 miliarde lei, dintre care multe pentru medicamente și proiectele autorităților locale. Poate domeniul în care rezultatele au fost spectaculoase este cel al accesării fondurilor europene, de la 8,5% în 2012 s-a ajuns, la începutul lunii decembrie a.c., la 44,68%.

„Neîmplinirile privind standardul de viață au drept cauză principală faptul că diferitele grupuri sociale au promovat un cadru juridic inadecvat, acordând beneficiarilor mai multe drepturi decât obligații. S-au creat, astfel, polarizări sociale cu consecințe negative: scăderea credibilității factorilor politici, unele dubii privind corectitudinea direcției în care merge țara și un atașament mult diminuat față de valori”. Florin Georgescu, Prim-viceguvernator al BNR

Programul guvernamental prevedea, pentru întregul interval 2013-2016, un ritm mediu anual de creștere economică de 3%. În 2013, acest nivel a fost depășit, ceea ce, însă, nu s-a întâmplat în 2014. De aici, o serie de nerealizări, între care cele mai importante se concretizează în restanțele în materie de infrastructură. Este suficient să menționăm ritmul execuției la principalele tronsoane de autostrăzi pentru a constata că nu s-a realizat nici măcar jumătate din program. Mai mult decât atât, autostrăzile Comarnic-Brașov și Râmnicu Vâlcea-Sibiu nici nu sunt contractate, dar ce să mai vorbim despre prevederile din programul guvernamental care indicau finalizarea acestora în 2016?

Lista măsurilor promise și neonorate este mult mai lungă, de la reducerea generală a TVA la 19% la micșorarea la jumătate a numărului de taxe parafiscale.

Ionut Dumitru

„Dat fiind necesarul de acoperit foarte mare pentru 2015, circa 17 miliarde de lei, trebuie gândit un mix de ajustare care să minimizeze impactul negativ în economie. Guvernul are argumente destul de puternice pentru a susține excluderea din calculele de deficit a unor cheltuieli mai mari cu apărarea și cu cofinanțări din fonduri UE. Din păcate, Guvernul are, în continuare, o problemă de acoperire a golului menționat. Autoritățile fie vor negocia noi ținte cu FMI, fie vor apela la alte măsuri și, din păcate, iau în calcul și creșteri de taxe pentru anul viitor care să acopere golul din buget”. Ionuț Dumitru, Președintele Consiliului Fiscal

DECONTUL POLITIC. Am amintit despre ritmurile programate în economie. O analiză de fond nu poate ocoli abordările nuanțate. Asemenea rezultate precum atingerea a 50 de miliarde de euro la export, reducerea la o treime față de 2012 a deficitului de cont curent al balanței de plăți, diminuarea ratei inflației, stabilitatea cursului de schimb, creșterea ponderii industriei în produsul intern brut la aproape o treime, producțiile agricole record la cereale și la alte culturi indică fără putință de tăgadă progrese importante. În același timp, nu se poate afirma că au dispărut sau măcar s-au diminuat o serie de vulnerabilități extrem de importante. Dependența exagerată de capitalul străin, inclusiv la export, prezintă un pericol permanent, așa cum a dovedit cazul Nokia. Măsurile preconizate pentru consolidarea capitalului autohton au rămas în stadiul de deziderat, în special IMM-urile nefiind susținute printr-o lege adecvată, așa cum s-a prevăzut în program. În pofida rezultatelor menționate, nu s-a diminuat meteodependența agriculturii, rezultatele mai slabe din horticultură și viticultură arătând cât de puternică este influența condițiilor climaterice asupra producției agricole.

„Dincolo de indicatori precum PIB pe cap de locuitor sau paritatea puterii de cumpărare, în știința economică se mai măsoară un indicator: dezvoltarea umană. Există țări cu PIB mare unde populația nu are un acces satisfăcător la servicii de sănătate sau la educație. Opinia mea este aceea că România trebuie să-și propună ca până la mijlocul deceniului următor să facă progrese semnificative, astfel încât pe scala de la 0 la 1 pentru indicele de dezvoltare umană, să ajungă mai sus de limita de 0,8, adică palierul cel mai înalt”. Prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuță

Pe bună dreptate, s-a subliniat că Guvernul nu creează locuri de muncă și nu realizează produse industriale ori agricole, însă politicile publice sunt menite tocmai să stimuleze procesele pozitive din economie. În această ordine de idei, se cere reamintit că programul guvernamental de la sfârșitul anului 2012 a fost completat cu trei programe sectoriale, în domeniul investițiilor și creării locurilor de muncă, în privința independenței energetice a țării și, respectiv, accesarea fondurilor europene.

Confruntarea prevederilor acestor programe cu stările de fapt de acum, de la jumătatea mandatului, indică mari restanțe. Așa, de exemplu, în primii doi ani urmau să fie create, prin politici publice stimulative, circa 500.000 locuri de muncă. În ceea ce privește independența energetică, trebuie spus că nu s-a ajuns nici măcar la stadiul decizional reprezentat de elaborarea unei strategii energetice pe termen mediu și lung. La fondurile europene ne-am mai referit, însă nivelul atins este încă departe de cel prevăzut în program.

Au mai fost cazuri când unele idei foarte bune s-au abandonat. Un exemplu îl constituie „bugetul cetățeanului român”, inițiativă menită să asigure o bună comunicare între autorități și contribuabili, inclusiv prin folosirea tehnologiei digitate. Rezultă, deci, că decontul politic este marcat nu numai de lumini, ci și de umbre, fapt reflectat și de unele elemente de strictă actualitate.

ÎNTRE CEEA CE A FOST ȘI CEEA CE VA FI. Ne vom concentra atenția asupra ultimei ședințe de guvern din formula Cabinetul Ponta 3. Într-un anumit fel, această reuniune a încununat prima jumătate a mandatului. Din cauza evenimentelor legate de restructurarea guvernamentală, deciziile adoptate la 12 decembrie a.c., cu excepția proiectelor de buget, au trecut neobservate. Între acestea, chiar Strategia fiscal bugetară pentru intervalul 2015-2017. În acest caz, este vorba despre un pas înainte în realizarea obiectivului programatic de planificare bugetară multianuală. Două ordonanțe de urgență, una referitoare la salarizarea personalului plătit din fondurile publice în anul 2015 și alta referitoare la îmbunătățirea sistemului achizițiilor publice vin să susțină politicile bugetare. La rândul lor, nu mai puțin de 8 hotărâri de guvern vizează domenii esențiale ale politicilor publice. Concretizăm cu deciziile privind îmbunătățirea schemei ajutorului de minimis, a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aprobarea cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile, ca și un important document din sfera socială, și anume Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operațional pentru implementarea acesteia.

Este adevărat că, spre sfârșitul anului, autoritățile urmăresc să elimine cât mai multe restanțe și, din acest motiv, se grăbesc să adopte cât mai multe decizii în luna decembrie. De data aceasta, însă, este vorba despre mai mult, și anume despre necesitatea de a se încheia o etapă în procesul guvernării în vederea creării unor premise mai favorabile pentru activitatea viitoare. Impulsul este dat și de semnalele venite de la Bruxelles privind competențele Comisiei Europene în materie de control, astfel încât reglementările comunitare să fie implementate în condiții dintre cele mai bune în spațiul nostru național.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

O caracteristică a vieții economice și sociale și din anul 2014 (avem de-a face cu un fenomen cronic de-a lungul întregii tranziții postdecembriste) o constituie luările de poziție repetate ale exponenților mediului de afaceri și sindicatelor privind măsurile care trebuie luate în vederea relansării sănătoase a creșterii PIB, ca sursă a unei mult dorite și justificate prosperități.

Adică geopolitică și geoeconomie. Și una, și alta. În același timp. Un mix perfid de concepte și strategii par să definească cel mai bine marea scenă internațională a lumii anului 2014 care se încheie. Și dacă am mai adăuga și un mic prefix neo celor două…

Una dintre coincidențele (poate chiar ironiile) de ordin istoric este aceea că exact în ziua în care se împlinește un sfert de secol de la Revoluția română din decembrie 1989 se va produce schimbul de ștafetă la nivelul președintelui României. Există, oare, o legătură directă sau indirectă între cele două momente care – păstrând proporțiile – se află în zona de interes maxim a populației țării?

De regulă, la fiecare al doilea tur de scrutin (cu excepția anului 1990, când președintele s-a ales din... prima cu peste 85 la sută din sufragii), cei care solicită votul pentru a ocupa cea mai înaltă funcție în stat supralicitează angajamentele pe care și le asumă în fața alegătorilor potențiali, ajungându-se chiar la formularea de ținte de-a dreptul aberante.

Rareori se întâmplă să se afle în dezbatere publică o temă din sfera deciziilor guvernamentale și parlamentare despre care nu se știe nimic oficial. Este cazul unui preconizat proiect de rescriere a Codului Fiscal, proiect care nu a fost dat până acum publicității în forma finală. Cu toate acestea, dată fiind însemnătatea unui asemenea subiect, spațiul public este ocupat într-o măsură considerabilă de informații, dezmințiri, anunțuri, contra-anunțuri referitoare la măriri sau reduceri de impozite și taxe. Care este adevărul?

Despre taxe și impozite în folosul cetățeanului, nu împotriva lui, și despre fonduri europene ca sprijin, nu ca povară, pentru finanțele publice naționale, cu prof. univ. dr. Nicu Marcu
Documentarul din „Economistul” reprezintă un demers jurnalistic izbutit și, totodată, un mod echilibrat de prezentare a acestui domeniu nodal pentru o bună gestiune a sectorului public și, prin atingere, a domeniului privat. Sectorul bugetar-fiscal rămâne unul dominat parcă mai mult de patimă politică decât de expertiză tehnică pusă sincer în slujba unor obiective clare.

Convorbire cu Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi a României
Domnule președinte, instituția pe care o conduceți trăiește un moment aniversar, dar mai mult decât atât, perpetuarea unei responsabilități aparte în arhitectura statului de drept: exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Orice bilanț impune o dublă privire. Spre înapoi și spre înainte. Cum priviți deopotrivă istoria de 150 de ani a Curții de Conturi a României, precum și viitorul care i se deschide?

Vizita în România a Vicepreședintelui american Joe Biden și a Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, face parte dintr-o campanie mai largă de asigurare a membrilor NATO din Estul Europei cu privire la validitatea garanțiilor de securitate de care beneficiază. Legitimitatea NATO ca organizație de apărare colectivă depinde de credibilitatea acestor garanții, atât din punctul de vedere al relațiilor cu membri și potențiali parteneri, cât și din cel al calculelor strategice ale unui potențial agresor.

Recentele inundații, considerabil mai reduse ca amploare și efecte decât multe altele din anii precedenți, au adus în prim-plan, cu un grad de acuitate sporit, responsabilitatea autorităților față de modul în care pot fi prevenite și diminuate consecințele unor asemenea fenomene incluse în categoria dezastrelor naturale. Dintr-o perspectivă economico-socială cu accent pe managementul riscului, ne propunem să sintetizăm câteva aspecte care se subsumează conceptului de politici publice.

În 1952, s-a înscris în spațiul public occidental, ca expresie a celor mai percutante principii și reguli ale democrației, Adunarea Co­mună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), redenumită Adunarea Parlamentară Euro­peană în 1958. În 1962, instituția a devenit Parlamentul Eu­ropean (PE). Primele alegeri directe în această structură au avut loc mai târziu, în 1979.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I