Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Despre avantajul competitiv

Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


Despre avantajul competitiv

Apărută inițial în 1985 și publicată în peste 10 ediții, lucrarea Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance (Avantajul competitiv: realizarea și menținerea unor performanțe superioare)1 de Michael E. Porter2 introduce și analizează conceptul de „avantaj competitiv” la nivel microeconomic, de companie (firmă).

Avantajul competitiv rezultă din valoarea pe care o companie este în măsură să o creeze, care excede costurile incumbate de crearea acesteia și pe care compania respectivă o oferă cumpărătorului potențial la un preț mai mic decât cel al competitorilor săi (sau la un preț egal ori mai mare, însă cu beneficii cantitative ori calitative mai mari). Există, cu alte cuvinte, două tipuri de avantaj competitiv: cel de preț și, respectiv, cel ce se traduce prin calitate și/sau cantitate mai mare.

Factorul cel mai important care determină profitabilitatea unei firme îl constituie atractivitatea sectorului industrial (sau de servicii) în care funcționează. De aceea, un element esențial al oricărei strategii de competitivitate constă în identificarea și înțelegerea în amănunt a regulilor și practicilor care generează această atractivitate. Iar obiectivul final al strategiei de competitivitate este acela de a folosi sau modifica în favoarea firmei regulile și practicile menționate.

Prin prisma celor de mai sus, în orice sector industrial sau de servicii regulile și practicile amintite se referă la acțiunea a cinci forțe competitive, respectiv: (i) apariția pe piața internă și/sau internațională a unor noi concurenți; (ii) amenințarea din partea unor produse de substituire (originale sau nu); (iii) puterea de negociere a cumpărătorului; (iv) forța de negociere a furnizorilor; (v) rivalitatea între firmele concurente existente. Nu toți acești factori acționează în toate sectoarele industriale sau de servicii, acțiunea (sau inacțiunea) lor depinzând de particularitățile structurale ale sectoarelor respective.

Astfel, când este vorba de apariția unor noi competitori pe piață, există o serie de bariere la intrarea acestora ca, de exemplu, posibilitatea obținerii unor economii de scară, identitatea mărcii, necesitățile de capital, accesul la rețelele de distribuție, politicile guvernamentale în domeniile respective etc. Referitor la existența/amenințarea din partea unor substituenți, aceasta depinde, în principal, de performanțele relative cu privire la prețurile de comercializare, precum și de propensitatea cumpărătorilor pentru produse sau servicii de substituire.

Forța de negociere a furnizorilor de bunuri și servicii depinde de diferențierile privitoare la inputuri (inclusiv inputuri de substituire), gradul de concentrare a furnizorilor, gradul de integrare a firmelor în sectoarele de producție sau de servicii avute în vedere etc. În fine, în privința elementelor determinante ale puterii de negociere a cumpărătorilor acestea pot consta în gradul de concentrare a cumpărătorilor, volumul valoric al achizițiilor, măsura în care aceștia sunt informați asupra tendințelor piețelor de bunuri și servicii în cauză, prețurile bunurilor sau serviciilor și modul de formare a acestora, calitatea/performanțele realizabile prin achiziționarea bunurilor/serviciilor etc.3

Cele cinci forțe competitive și elementele lor determinante care stau la baza strategiilor de competitivitate ale firmelor nu sunt însă imuabile sau rigide. Astfel de strategii pot fi, în anumite condiții, diferite depinzând de sectorul de producție sau de servicii în care firmele analizate activează. Aceasta deoarece fiecare sector este unic și are o structură de asemenea unică. Iar schema celor 5 forțe competitive oferă firmelor posibilitatea de a evalua complexitatea activității desfășurate și, în acest context, de a repera acei factori de importanță critică pentru a face față concurenței din domeniile lor de activitate.

Cu alte cuvinte, schema menționată poate constitui baza pe care să fie clădită o strategie având drept țintă păstrarea sau dobândirea unor avantaje competitive pe piețe cu complexități crescânde.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus
editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I