Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Dărmănescu: „Viitorul este pe piața peștelui proaspăt”

Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016

Dărmănescu: „Viitorul este pe piața peștelui proaspăt”

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

alfredo

Care sunt principalele ingrediente ale businessului cu pește și fructe de mare?

Alfredo Seafood este un brand 100% românesc, prezent de 15 ani pe piața peștelui și a fructelor de mare. Am început cu importuri de pește congelat și de cel puțin trei ani comercializăm produse atât proaspete, cât și congelate, sub marca Alfredo Seafood. Cred că unul dintre elementele principale de care ai nevoie pentru a reuși în acest business este pasiunea pentru domeniu și încredere în produsele pe care le promovezi. Peștele este una dintre cele mai importante surse de proteine și trebuie să fie nelipsit dintr-o dietă sănătoasă. Noi ne-am făcut un scop din a descoperi cele mai bune zone de pe glob de unde să aducem pește cât mai puțin conservat, motiv pentru care am optat și pentru sloganul Alfredo: „Pește perfect ales”. Căutăm apele curate, unde se practică pescuitul responsabil, iar zonele de unde ne aprovizionăm sunt dintre cele mai diverse: de la apele Atlanticului de Nord, la coastele Canadei și ale Statelor Unite din Pacificul de Nord și până la Alaska, Atlanticul de Sud, Mediterana, India, Asia de Sud-Est sau insulele Falkland. În momentul de față, Alfredo este între primii trei cei mai importanți jucători de pe piața produselor pe bază de pește și fructe de mare. Scopul nostru este să devenim un vector al schimbării în ceea ce privește tendințele de consum ale românilor.

În România consumul anual de pește este de circa șase kg/capita. Puțin în comparație cu, spre exemplu Spania, unde e aproape 40 kg/capita. Care sunt tendințele pieței?

Începând cu 2013, trendul este unul ascedent. În ultimul an, piața de pește a crescut cu circa 3%, iar pentru cea de fructe de mare estimăm o creștere de 5% pentru anul în curs. Totuși, în momentul de față, românii au o masă pe bază de pește o dată la trei săptămâni, ceea ce este extrem de puțin. În Spania, pentru că tot ați menționat-o, se consumă două mese de pește pe săptămână! Noi vrem să creștem și în România consumul de pește, pentru că este unul dintre cele mai sănătoase alimente, o sursă curată de proteină. În urmă cu 30 de ani, în România se consumau 18 kg/capita, dar după 1990 s-a înregistrat un declin accelerat, până la cinci kg/capita. Alfredo și-a propus să ridice consumul de pește la o masă pe săptămână. Viziunea noastră este să ajungem la această cifră în următorii cinci ani și suntem conștienți că pentru acest lucru e nevoie de efortul concertat al întregii industrii, de la importatori și producători, la retaileri, media și chiar HoReCa.

Ați menționat necesitatea cumulării eforturilor importatorilor, producătorilor, retailerilor din industrie, pentru a stimula creșterea consumului de pește și produse pe bază de pește. Ce trebuie făcut concret în această direcție?

Tendința actuală, pe care am observat-o în rândul consumatorilor, este de orientare spre produse bio, de preferință autohtone. Baza pe care putem promova mai mult alimentația sănătoasă există, deci. Oamenilor trebuie să li se ofere nu doar produse la raft, ci și informație. Sau, de ce nu, educație! Parte din misiunea noastră este și să le explicăm consumatorilor ce înseamnă o dietă echilibrată, de ce nu trebuie să consumăm doar produse dintr-o anumită categorie alimentară în detrimentul celorlalte, de ce e sănătos și recomandat de nutriționiști consumul de pește măcar o dată pe săptămână. În prezent, valoarea pieței este de 350 milioane euro pe an, urmând ca, dacă reușim să ajungem la o masă de pește pe săptămână, așa cum ne dorim, ea să se ridice, peste cinci ani, la un miliard de euro anual.

Care e cel mai ofertant segment al pieței de pește în acest moment și care sunt trendurile pe viitor?

În momentul de față, cele mai mari vânzări din punct de vedere al volumelor le înregistrează macroul, iar, ca valoare, rege rămâne somonul. Viitorul este, cu siguranță, pe piața peștelui proaspăt.

alfredo-peste

Din ce în ce mai mulți oameni încep să se orienteze spre produse bio. Să încercăm să facem o scurtă clarificare de termeni în ceea ce privește peștele, pentru că am observat că multă lume nu știe care este exact diferența dintre pește sălbatic, pește bio sau pește de acvacultură.

Peștele bio este peștele de acvacultură, pește crescut la standarde de calitate foarte înalte, iar peștele sălbatic este cel prins direct din oceane, râuri sau lacuri. Noi aducem atât pește sălbatic, din cele mai bune zone ale lumii, cât și pește de acvacultură. Majoritatea peștelui din surse interne provine din acvacultură. O altă prejudecată împotriva căreia vom lupta este legată de teama unei categorii a consumatorilor de a cumpăra pește sălbatic, pentru că nu sunt siguri că este proaspăt sau că nu este adus din zone contaminate. Peștele în general, iar cel sălbatic în special, reprezintă un element fundamental într-o dietă echilibrată. Așa că transmit următorul mesaj către consumatorii români: nu evitați peștele sălbatic, pentru că astfel veți avea o dietă mult mai săracă în nutrienți!

Sursele externe de aprovizionare cu pește și fructe de mare acoperă tot globul: de la Atlanticul și Pacificul de Nord, la sudul Atlanticului, China, Vietnam sau India. Dar consumatorul român este dornic și de produse autohtone. Ce surse interne avem?

Noi ne aprovizionăm și de pe piața locală: peștii de apă dulce cum sunt crapul, păstrăvul, șalăul provin din acvaculturi și din pescuit industrial de pe teritoriul României. Dar producția autohtonă s-a diminuat alarmant din cauza braconajului. Populația de pește din Delta Dunării a scăzut dramatic, la circa 10% față de cât era acum 20 de ani, conform unor estimări din piață. Este nevoie de o creștere a responsabilității pentru ca în Delta Dunării, și nu numai, situația să se îmbunătățească și, treptat, să revină la normal.

Toate brandurile care comercializează pește și fructe de mare spun că marfa lor e cea mai bună. Cum procedați?

Este extrem de important să ai cele mai bune surse de aprovizionare, pentru ca produsele pe care le vei oferi consumatorilor să fie de o calitate ireproșabilă. Eu merg în toată lumea pentru a vizita potențialele surse și a vedea dacă peștele care se găsește acolo merită să fie importat și adus pe piața autohtonă. Mă asigur că în acele locuri se pescuiește responsabil, că apele sunt curate, că peștele provenit de acolo întrunește toate criteriile pentru a fi dorit în toate piețele mature. Dar, dacă locurile de unde luăm peștele și fructele de mare sunt foarte diversificate, un lucru rămâne întotdeauna neschimbat: nu facem niciodată rabat de la calitate! Peștele sălbatic, comercializat sub brandul Alfredo Seafood, este cel mai competitiv produs din piața autohtonă. Avem game cu care ne putem întrece cu cei mai premiați jucători europeni, iar în mod special peștele sălbatic, pe care îl marcăm cu sintagma „pescuit în libertate”, este un produs prețios, de tip vânat, care este dorit de consumatorii cunoscători ai unui produs elitist, de o calitate excelentă.
Consider că doar promisiunea unui brand vechi în piață poate asigura garanția morală a unui produs corect.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

Declarativ, politicieni, analiști, sau experți recunosc importanța antreprenoriatului autohton. În realitate, deciziile curente ale Guvernului, Parlamentului și, în cele mai multe cazuri, chiar ale autorităților locale nu fac decât să descurajeze pe cei dispuși să-și riște banii, familia, viața personală, pentru a da viață unei afaceri, pentru a fi propriul său stăpân și pentru a face profit.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I