Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

„Cultura română este de promovat în exterior, dar se naște în țară, după cum promovarea este dependentă de creație”

Economistul nr. 18, 13 mai 2013

„Cultura română este de promovat în exterior, dar se naşte în ţară, după cum promovarea este dependentă de creaţie”

Convorbire cu prof. univ. dr. Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român

Teodor Brateș: Cu sau fără voia dvs., v-ați aflat și vă aflați în centrul unor controverse, ca să nu le spunem altfel. Avem, însă, convingerea că cititorii noștri sunt interesați de altceva, și anume de ceea ce ați adus nou, consistent și perfect demonstrabil în activitatea ICR. Ne referim, în special, la declarația dvs. cu prilejul preluării președinției Institutului, la 19 septembrie 2012. Apreciem că este textul de referință al convorbirii de față. De aici, prima întrebare: în ce constă redefinirea rolului ICR?

Andrei Marga: Misiunea Institutului Cultural Român este stabilită prin lege: a promova cultura română în străinătate și a-i asigura prestigiu. Am pus două accente. Primul, sincronizarea mijloacelor promovării și al doilea, încercarea de a sprijini creația culturală. Cultura română este de promovat în exterior, dar se naște în țară, după cum promovarea este dependentă de creație. Aceste accente se pot sesiza în ceea ce am făcut în cele opt luni care au trecut de la preluarea ICR.

TB: După această privire de ansamblu s-ar impune, credem, trecerea la concretizări.
AM: De acord. Iată câteva demersuri. Am lărgit înțelegerea culturii (incluzând științele, tehnologiile, filozofia și teologia, alături de literatură și arte), am pus în aplicare un nou program (axat pe accentuarea prezenței românești și sporirea impactului acțiunilor), am scos la competiție deschisă finanțările din partea institutului, am mărit eficiența folosirii resurselor prin aplicarea legislației în materie, am reorganizat administrația institutului, am declanșat înnoirea personalului, am introdus concursuri pentru orice post din institut și din reprezentanțele externe, am început crearea filialelor în provinciile istorice ale țării, am „defeudalizat” institutul și l-am deschis spre creatori, am promovat un nou program-cadru al institutelor amplasate în exterior și altele. S-au lansat multe proiecte (librării în străinătate, fundație culturală, platforma on-line globală, reviste de recenzii pentru exterior etc.) care vor da roade. Nu s-au tăiat programe validate, ci, dimpotrivă, s-au adăugat domenii care nu au contat mult în practica anterioară a institutului (precum arhitectura, științele sociale etc.).

TB: Vă propunem să menționați, în continuare, unele obiective dintre cele amintite. Bunăoară, ce justifică înființarea de structuri ale ICR în țară?
AM: Cum am enunțat, am început crearea unor filiale ICR în provinciile istorice ale țării. Procesul va fi reluat pe fondul regionalizării. Rațiunile sunt multiple: să deschidem Institutul Cultural Român spre centrele de creație din întreaga țară; să sprijinim „internaționalizarea” unor valori indigene (de pildă, Brâncuși și Arghezi la Târgu Jiu, Liviu Rebreanu la Bistrița, teatrul din Sibiu, contribuțiile științifico-tehnice la Mediaș, Muzeul de artă de la Tulcea etc.); să mobilizăm resurse financiare pentru cultură aflate în provincie.

TB: Referindu-ne și la alte „ținte” ne atrage atenția obiectivul programatic privind debirocratizarea și defeudalizarea ICR. Cum să interpretăm o asemenea formulă oarecum șocantă?
AM: Pentru mulți creatori, ICR a contat, după 2005, ca o instituție închisă, în care așa-ziși „manageri culturali” decid soarta creațiilor. S-a instalat convingerea că instituția a fost luată sub control de un anumit grup din spectrul cultural al României. Am pledat de la început pentru a funcționaliza instituția, deschizând-o spre creatori și îmbrățișând un pluralism sănătos al viziunilor, interpretărilor, stilurilor.

TB: În legătură cu imaginea României în lume, nu se poate eluda adevărul potrivit căruia premisa o constituie ceea ce se întâmplă în fapt în țară, înainte de toate, în economie.
AM: Atunci când am preluat ICR, mi s-a cerut să renunț la accentul pe creație, concentrând eforturile pe promovarea creației. O anumită diviziune a activităților servește, desigur, eficiența. Împărtășesc, însă, la rândul meu, convingerea că succesul extern este condiționat de performanțele interne ale țării. Cât privește economia, firește că de anvergura ei depinde în bună măsură promovarea culturii, poate chiar cultura însăși. Doar că – dacă îl luăm în seamă pe Douglas North (The Paradox of the West, 1995) – și economia are premise culturale. Cultura nu înlocuiește și nu salvează economia, dar o poate pune în mișcare.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Convorbire cu prof. univ. dr. Marin Dinu
În cazul României, recursul la soluția geostrategică este imposibil. În același timp, apelul la soluția națională este moderat de constrângerile cadrului de acțiune economică postnațională. Consecințele specifice de țară integrată în UE ar putea fi concretizate în trei elemente: refacerea echilibrelor prin temperarea consumului, reducerea investițiilor, scăderea intrărilor de capital.

Interviu cu Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane
Germania este, momentan, locomotiva economică a Europei, fără îndoială. La scara istoriei, au fost diverse alte țări care au avut același rol, și este o mare responsabilitate. De aceea, nu se pune problema locomotivei care trage vagoanele prin propria forță, ci mai ales cum ajuți vagoanele să devină și ele mici locomotive, pentru ca întreaga garnitură de tren „Economia Europei” să se miște în direcția dorită.

Convorbire cu Valer Blidar, președintele Astra Vagoane Călători Arad
Octavian-Dragomir Jora: Domnule Președinte, în România postdecembristă, ceea ce avea să fie anunțat drept „democrație originală” a devenit „democrație originală”. Iar aceasta avea să se distingă, între altele, adeseori prin inhibarea singurei forțe care putea să completeze și consolideze democrația autentică: capitalismul antreprenorial, de piață. Cum vi se pare capitalismul românesc actual, fără prea mulți capitaliști, dar cu prea mulți politicieni?

Interviu cu Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei
Florin Antonescu: Vă invit, pentru început, să schițați o definiție a diplomației economice, din perspectiva relației dintre așteptările, preocupările și interesele actuale, la nivelul Ministerului Economiei.

Convorbire cu ing. Octavian Udriște, președintele de onoare al Clubului Feroviar „Alianța Pro-Calea Ferată”
Teodor Brateș: În convorbirea pe care am avut-o cu președintele AGIR, ales recent și președinte al Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, au fost conturate expresiv stările de fapt din căile ferate române și câteva direcții de îmbunătățire radicală a unei situații de-a dreptul alarmante, de neacceptat.

Convorbire cu dr. ing. EurIng Mihai Mihăiță, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR)
Teodor Brateș: Mai multe evenimente recente, mai ales modul în care s-a desfășurat procesul de privatizare a companiei CFR Marfă, au readus în atenție situația din sistemul feroviar. Este evident că domină îngrijorarea.

Convorbire cu Maria Grapini, Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism
„IMM-urile trebuie să fie o prioritate pentru România, mai ales că nu stăm bine deloc, comparativ cu alte țări din UE, la indicatorul număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori (avem jumătate din media UE).”

Convorbire cu prof. dr. ing. Cezar Mereuță, membru de onoare al Consiliului științific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române
Teodor Brateș: Înainte de toate, remarcăm implicarea dumneavoastră tot mai profundă în conturarea direcțiilor de acțiune îndreptate spre consolidarea capitalului românesc. De data aceasta, avem în vedere expunerea pe care o veți face pe tema competitivității externe sectoriale a companiilor românești din industria prelucrătoare. Poate că acest enunț sună prea tehnic și nu oferă – cum se spune, dintr-o privire – elemente pentru surprinderea esenței procesului la care vă referiți.

Convorbire cu Cristian Mihai Paul, director general Romcontrol
Controlul este un cuvânt care impune rigoare, precizie. El astăzi se identifică, în spațiul privat al performanței, cu o realitate economică necesară și o întreprindere românească de succes. Controlul calității mărfurilor și firma ROMCONTROL – realități românești de 60 de ani. În lumea schismelor și a crizelor, tradiția dă stabilitate și creează mereu încredere și valoare.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I