Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Cu ochii la 40, cu gândul la peste 50!

Daniel Apostol, jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016


Cu ochii la 40, cu gândul la peste 50!

Așa stau acum producătorii mondiali de petrol: cu un preț/baril care pare blocat pe la 40 dolari, cu speranța unei reveniri peste cota de 50. Cât de repede se va produce revenirea, dacă se va produce? Piața mondială a petrolului se redresează într-un ritm lent, ar putea dura peste șase luni ca să dispară supra-producția și alte șase până la 12 luni să se consume excesul din inventar, arată un recent raport al McKinsey Energy Insight (MEI). În plus, capacitatea OPEC de a crește și mai mult producția de țiței poate păstra prețurile joase pentru mult mai mult timp.

Analiștii arată că ritmul și calendarul de redresare a pieței petrolului depind de patru factori majori: creșterea economică mondială, declinul câmpurilor de producție, încetinirea producției Statelor Unite și comportamentul statelor din Golf, mai ales al Iranului și al Arabiei Saudite.

James Eddy, șeful MEI susține că „piața își revine, dar asta mult mai încet decât se aștepta”. MEI a modelat patru posibile scenarii: recuperare rapidă, recuperare lentă, sub-finanțarea investițiilor și supra-ofertă. Dar ultimele tendințe indică o revenire lentă a pieței mondiale a petrolului. Pe termen lung, experții nu cred că prețul la țiței va mai sări de 65-70 de dolari/baril. Potrivit „World Oil”, analizele arată că există și riscul imediat ca statele OPEC din zona Golfului să crească în continuare producția, împingând prețul mic al petrolului încă doi-trei ani de aici încolo.

O posibilă înțelegere de a redresa prețurile la țiței ar putea dura până la circa un an, indica recent secretarul-general al OPEC Mohammad Sanusi Barkindo. Statele OPEC și Rusia încearcă să se înțeleagă cu privire la stabilizarea pieței măcar prin înghețarea producției. Petro-statele, ale căror venituri naționale au căzut odată cu colapsul prețului la țiței, au nevoie urgentă de plafonarea producției, dar consensul pe această temă este greu de obținut, deși, aparent, toți cer același lucru, iar speranța stă în viitoarea întâlnire OPEC de la Viena din 30 noiembrie.

Potrivit președintelui venezuelean Nicolas Maduro, este foarte probabil un acord între statele OPEC și non-OPEC de stabilizare a pieței și de împingere a prețului mai sus de 55 dolari/baril.

Până și președintele iranian Hassan Rouhani anunța că susține orice încercare de stabilizare a pieței țițeiului și de creștere a prețului pe baril, bazate pe „dreptate, corectitudine și cotații oneste”, pentru că „instabilitatea și căderea prețului fac rău tuturor țărilor, mai ales celor producătoare de petrol”, spunea Rouhani, citat de agenția SHANA. Iranul – al treilea mare producător din OPEC – și-a gonflat producția după ridicarea sancțiunilor occidentale, respingând încercările anterioare de stabilizare a pieței. Pe de altă parte, Banca Centrală a Rusiei anunța recent că se așteaptă ca excedentul de petrol de pe piața mondială să persiste până în 2017, raportul băncii arătând că posibila decizie cu privire la înghețarea producției de petrol nu va avea un efect semnificativ asupra reechilibrării pieței petrolului. Potrivit finanțiștilor ruși, prețul petrolului ar putea scădea până la aproximativ 40 de dolari pe baril în 2016 și să rămână la acest nivel în 2017-2019. Posibila decizie de a îngheța producția de petrol de către țările exportate nu ar avea un efect semnificativ asupra raportului cerere-ofertă pe piața mondială a petrolului sau a prețului petrolului, citează raportul. „Acest lucru ar fi posibil numai în cazul în care părțile ar conveni asupra reducerii directe a producției în comparație cu nivelurile actuale, însă este puțin probabil. Stabilirea producției și a exporturilor la niveluri apropiate de cele actuale, o soluție mult mai probabilă – nu va afecta în mod semnificativ echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața mondială a petrolului”, se arată în raportul citat. În contextul global extrem de nesigur, piața mondială a petrolului continuă să-i pună pe gânduri nu doar pe liderii lumii sau pe marii producători de petrol. Producători mai mici, dar cu năzuințe mari, precum România, se întreabă care e ieșirea din impas. Prețul mic al petrolului, pentru o țară care dorește să devină independentă energetic și un hub regional, este o amenințare. Înghețarea petrolului la prețuri sub 50 de dolari/baril îngheață la rândul ei investițiile în sector. Amenințarea nu este doar a industriei, este a întregii economii. Și nimeni nu are încă soluția miraculoasă pentru ieșirea rapidă din impas. Incertitudinea pare să guverneze acum piața globală a petrolului.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Pe marea tablă de șah a lumii se pare că nu s-au epuizat toți pionii și se fac mutări în mod constant, din care rezultă noi jocuri geostrategice, unele mai inovatoare ca altele.

De la momentul aderării României la Uniunea Europeană s-a tot vorbit despre adoptarea euro. S-a avansat mai întâi anul 2015. După criza economică și financiară din 2007-2008 termenul s-a îndepărtat către 2018, pe urmă 2019. Iar recent președintele Klaus Iohannis a anunțat că, obiectivul adoptării euro a rămas, pentru moment nu se are în vedere o dată anume. În sfârșit o poziție cât de cât realistă. Dacă din punct de vedere al criteriilor România este într-o situație bună există un argument care nu stă în picioare la o analiză atentă: competitivitatea.

ManuFuture România, asociație membră a Manufuture Europe și a Confederației Patronale a Industriei, Serviciilor și Comerțului din România (CPISC), a organizat conferința „Innovation time as a prerequisite for the Knowledge Age – Inovarea, cerință prealabilă pentru Era Cunoașterii”. Evenimentul a fost ocazionat de prezența la București a coordonatorului proiectului “ManuFuture Vision 2030”, José Carlos Caldeira, membru al Manufuture High Level Group, președinte al Agenției Naționale de Inovare a Portugaliei (ANI). „ManuFuture Vision 2030” constituie o proiecție a industriei europene în orizontul următorului deceniu și jumătate, a cărei structurare este concepută pe îmbinarea cercetării și inovării cu necesitățile practice ale economiei. Oaspetele portughez a oferit o expunere în acest sens, generând o dezbare la care au participat specialiști din mediul universitar, institute de cercetare, întreprinderi mici și mijlocii.

Din păcate, în ultima lună timpul nu mi-a permis să fiu prezent activ în Social Media. Totuși, am reușit să citesc (chiar pe LinkedIn) unul sau două articole foarte interesante despre România și despre potențialul ei macroeconomic.În contextul actual – atât cel global, geopolitic, afectat de Brexit, cât și cel personal, afectat de apropiata mea plecare – consider că este foarte important să reafirm locul și importanța crucială a României pe piața europeană.

La nivel macroeconomic un element esențial care separă România de economiile avansate din UE este productivitatea muncii. Productivitatea muncii redusă, printre ultimele în UE, nu permite ridicarea generală a veniturilor, a nivelului de trai al oamenilor. Aproape jumătate din populație, îndeosebi cea care se află în mediul rural, nu contribuie relevant la venitul național, ducând de multe ori o viață de subzistență în gospodăria proprie.

Rolul infrastructurilor, al rețelelor (de transport rutier, feroviar, fluvial, energetice, de comunicații), în dezvoltare, este binecunoscut. Infrastructurile de calitate vascularizează țesutul economic, atrag investiții, generează creștere, creează locuri de muncă și contribuie la securitatea națională și la creșterea relevanței strategice a unei țări.

Într-un recent interviu pe care l-am acordat agenției News.ro, am trecut în revistă câteva dintre problemele cu care se confruntă industria românească de explorare și exploatare a petrolului și gazelor. Sunt probleme care au un impact negativ asupra investițiilor, care generează pierderi în economie și care produc o îngrijorătoare și nefericită reducere a numărului de locuri de muncă.  Sunt, de altfel, probleme pe care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) le reclamă de multă vreme și le notifică constant către autorități. Reiau acum prezentarea câtorva astfel de probleme, așa cum sunt ele semnalate deja de către Asociația ROPEPCA la nivelul Guvernului României, acolo unde am atras atenția că provocările întâmpinate în prezent de industria de țiței și gaze din România generează un impact negativ semnificativ în materie de investiții care urmăresc descoperirea de noi resurse energetice, atât de necesare în perspectiva contracarării declinului actual înregistrat de producția internă.

Operatorul român de transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA a parafat, în luna septembrie, acordul privind accesarea grantului în valoare de 179 milioane euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, prin care se vor derula lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA). Evenimentul a avut loc în cadrul reuniunii Grupului pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), organizat la Budapesta, iar semnarea Contractului de finanțare CEF (Connecting Europe Facility) de către Dirk Beckers, director executiv INEA (The Innovation and Networks Executive Agency), Ion Sterian, președinte al Consiliului de Administrație al SNTGN Transgaz SA și Petru Ion Văduva, director general al SNTGN Transgaz SA, s-a efectuat în prezența vice-președintelui Comisiei Europene împuternicit cu Uniunea Energetică Maroš Šefčovič, a comisarului pentru Energie și Schimbări Climatice Miguel Arias Cañete și Victor Grigorescu, ministrul Energiei din România. Datorită susținerii financiare din partea UE, Transgaz  va avea posibilitatea să consolideze până în anul 2020 o parte importantă a sistemului de transport gaze naturale din România, în beneficiul securității în aprovizionarea cu gaze a României și a regiunii.

PIB-ul Federației Ruse reprezintă 3% din economia mondială. Maximul a fost înregistrat în 2013: 2.079 miliarde dolari, potrivit Băncii Mondiale. Exporturile au scăzut cu 36,4% în ianuarie 2016. Economia Rusiei este dependentă de exporturile cu petrol, produse petroliere și gaz natural. Acestea reprezintă 68% din numărul total de expedieri. Un exemplu concludent care să susțină importanța acestor produse pentru Rusia este anul 2013 când 50% din veniturile țării proveneau din taxele aplicate extracțiilor de minereuri și din taxele vamale pentru petrol și gaz natural. Alte produse exportate de Federația Rusă sunt nichel, paladiu, fier, automobile, cherestea și armament militar. Principalele state importatoare sunt: Olanda (15%), Italia (8,6%), Germania (8,1%) și China (7,8%).

 „Legenda urbană” spune că în Canada oamenii au, dacă nu cel mai înalt nivel de trai din lume, măcar unul din „top 3”. Cât este adevăr și cât este mit în această aserțiune rămâne să vedem în rândurile ce urmează. Cert este că prăbușirea prețului petrolului a împins destul de brusc de pe roze șezutul guvernanților de la Ottawa.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I