Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
articole semnate de Cornel Almășan

Cornel Almăşan

TAXA DE DRUM, MODELUL À LA RUSSE
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale.

Aurul ca investiție sau depozit
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

Există și bogați săraci
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016 
Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.

 SCRISORI DIN RUSIA   Un buget cârpit, după împrejurări
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Conceput ca parte componentă a unui proiect bugetar pe trei ani, bugetul Federației Ruse pentru 2016 a fost redimensionat, ulterior, strict la obiectivele anului în curs, fiind ajustat operativ, în concordanță cu meandrele crizei economice, ale sancțiunilor occidentale și ale prețului hidrocarburilor. Între momentul primei sale citiri în Duma de Stat (noiembrie 2015) și cel al promulgării legii bugetului, de către președintele Vladimir Putin, au intervenit corecturi de substanță.

 Scrisori din Rusia   Dai un ban, dacă îl ai, dar… face
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Posesia unui autoturism a încetat demult să mai fie un lux și în Federația Rusă, cu simpla deosebire că, față de țările occidentale cu economie dezvoltată, întreținerea acestuia ridică mai multe probleme și este mai costisitoare. Motivele sunt de ordin diferit, dar, în ansamblu, ele determină pe cetățeanul cu venituri modeste să-și evalueze cu atenție posibilitățile, înainte de a decide să devină proprietarul unui asemenea mijloc de transport.

 Scrisori din Rusia   Un contrast nefiresc
Economistul nr. 47-48, 30 noiembrie 2015 
Evoluția realităților din Federația Rusă, în deceniile din urmă, scoate în evidență un fenomen contradictoriu, de natură să nuanțeze teoria că dezvoltarea diferitelor sectoare productive, a unor afaceri de succes, este condiționată decisiv de banii împrumutați de la bănci. Plecând de la frecvente cazuri negative, opinia publică percepe cu rezerve rolul creditelor bancare, îndoindu-se de „binefacerile” acestora, atât în cazul unor companii și întreprinderi care au recurs la utilizarea lor, cât și al milioanelor de persoane care și-au făcut depozite bancare sau au recurs la împrumuturi.

 Scrisori din Rusia   Să fie „lobby”, dar impecabil
Economistul nr. 45-46, 23 noiembrie 2015 
Nemulțumirile și revendicările agenților economici autohtoni și străini la adresa mediului de afaceri din Federația Rusă îi determină pe guvernanții de la Moscova să adopte măsuri reparatorii, care, însă, nu au decât efectul unor paliative punctuale, temporale, fără să poată conduce la o rezolvare corespunzătoare, de fond, a problemelor.

 Scrisori din Rusia   Fermierii bat, deocamdată, pasul pe loc
Economistul nr. 43-44, 16 noiembrie 2015 
Trecerea agriculturii sovietice la canoanele economiei de piață se face încet și ineficient. În cei 25 de ani de reforme și restructurări, producția globală și cea pe hectar s-au redus mereu, Rusia ajungând în situația de a importa două treimi din cantitățile de legume, fructe, carne și lactate necesare. Excepție face doar producția de cereale. În 2015, cele 100 milioane tone recoltate acoperă în întregime cererea internă, lăsând disponibile pentru export circa 20-25 milioane tone.

 Scrisori din Rusia   Moscova și Islamul
Economistul nr. 41-42, 9 noiembrie 2015 
Implicarea militară deschisă a Federației Ruse în sângeroasele evenimente din Siria, într-un moment în care consecințele lor grave au început să se facă simțite peste hotarele țării, mergând până în inima continentului European, suscită, în mod firesc, atenția opiniei publice de pretutindeni. Speranța acesteia că, alăturându-se eforturilor coaliției conduse de SUA, intervenția armată rusă va fi în măsură să contribuie consistent la înlăturarea pericolului reprezentat de protagoniștii așa-zisului Stat Islamic al Irakului și Siriei (Levantului) nu pare lipsită de temei.

 Scrisori din Rusia   Alcoolul – combustibil util pentru motoarele slăbite ale bugetului
Economistul nr. 37-38, 12 octombrie 2015 
Scăderea veniturilor bugetului federal în urma crizei economice și a sancțiunilor occidentale îi determină pe guvernanții de la Moscova să caute soluții în toate direcțiile. Pe de-o parte, să reducă din cheltuieli și, pe de altă parte, să identifice noi surse de încasări. Se consideră că una din aceste surse ar putea fi sporirea volumului impozitelor percepute pe vânzarea băuturilor alcoolice.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I