Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Contragarantarea, instrument determinant în mecanismul finanțării sectorului IMM

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Contragarantarea, instrument determinant în mecanismul finanțării sectorului IMM

Fondul Român de Contragarantare (FRC) ne oferă o sinteză a activității specifice, la nivelul anului 2015, ca instrument determinant în finanțarea sectorului reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM).

Ca premisă pentru consolidarea sistemului de garantare/contragarantare, dinamica sectorului IMM reliefează: 442.300 IMM-uri active (conform BNR, Raport stabilitate financiară, septembrie 2015); 99,7% din total firme sunt IMM-uri (asigură 66,7% din locurile de muncă și 49,4% din valoarea adăugată); 87,4% din total firme sunt microîntreprinderi (asigură 23% din locurile de muncă); cu 19,6% mai puține startup-uri în primele 10 luni din 2014 față de perioada similară a anului 2013 (trendul se menține în 2015); 21,3 firme mici/1000 locuitori vs. 42,7/1000 locuitori în UE); densitatea scăzută a IMM-urilor, rezultantă a lipsei de educație antreprenorială și de sustenabilitate financiară; ciclu de viață redus (majoritatea IMM-urilor nu depășesc etapa de early stage)

Date ale BNR, Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Uniunii Europene (UE) arată ca structură: cerere modestă pentru credit (doar 16% din IMM-uri sunt finanțate de bănci/IFN, cca. 371.000 IMM-uri active nu apelează la credit/nu dețin credite); potențial de creditare semnificativ neexplorat, sustenabil (44% dintre IMM-uri folosesc pentru finanțare surse proprii sau vânzările de active). În România, finanțarea IMM-urilor se face prin 3 piloni importanți: instituții de credit, IFN-uri, instituții de garantare. Totalul activelor acestor 3 piloni este de aproximativ 400 miliarde lei, din care: 364 miliarde (92%) aparțin băncilor, 31 miliarde (8%) aparțin IFN-urilor, 3,3 miliarde (1%) revenind instituțiilor de garantare.

Ca potențialitate, existau 10.000 companii peformante la 31.12.2015 (cu îndatorare scăzută – potențial de creștere semnificativă a volumului creditelor). Companiile cu potențial sustenabil de îndatorare contribuie cu 22,2% la valoarea adăugată generată în economie, produc 18,5 % din cifra de afaceri, dețin 18,3% din activele totale ale companiilor nefinanciare, sunt responsabile pentru 15,1% din numărul de salariați (sursa BNR). Există ramuri cu impact asupra creșterii PIB (industrie, servicii și utilități, comerț etc.), dovedind potențial ridicat de creditare. La IFN-uri se remarcă scăderea cu 37% a valorii finanțărilor acordate IMM-urilor în 2010-2015. Un paradox este că 62% din IMM-uri nu au aplicat pentru credite, iar dintre cele care au aplicat, 79% nu au obținut suma solicitată/necesară (potrivit unui sondaj BNR), motive fiind birocrația excesivă, costurile finanțării, lipsa colateralului. 

Premise de consolidare a garantării/contragarantării 

Premise pentru consolidarea sistemului de garantare/contragarantare sunt: lipsa unor platforme alternative consolidate pentru încheierea de parteneriate în sistemul financiar-bancar, în vederea susținerii prin creditare a dezvoltării IMM-urilor; nevoi reale de creditare (rezultă din sondajele BNR și evaluarea gradului de îndatorare a companiilor active din România); necesitatea implicării constante a statului prin politici publice (facilități de garantare/contragarantare pentru a înlesni obținerea creditului și a dezvolta piața de IMM-uri), deziderat sprijinit prin toate programele UE; armonizarea infrastructurii și cadrului de cooperare dintre instituțiile care fac parte din sectorul financiar public destinat susținerii și stimulării dezvoltării sectorului IMM (FRC, MFP, Ministerul Economiei, fonduri de garantare, IFN-uri, Consiliul Concurenței); fondurile de garantare și contragarantare integrează la nivel național politicile europene în domeniul accesului la finanțare al IMM-urilor (COSME, Orizont 2020, FSIE-uri); creșterea accesului la finanțare pentru IMM-urile care nu dispun de colateral în contextul BASEL III, CRD IV și al procesului de restructurare a sistemului bancar. 

Activitatea de contragarantare desfășurată de FRC 

FRC a fost înființată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2009, ca instrument de politică publică asumat de guvern în perioada de criză și funcționează ca societate pe acțiuni administrată în sistem dualist, cu următorii acționari: statul român prin Ministerul Finanțelor Publice (68% din acțiuni); Fundația Post Privatizare (32% din acțiuni).

Misiunea FRC o reprezintă îmbunătățirea accesului la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii și susținerea prin activitatea de contragarantare a politicilor publice în domeniul economic.

FRC are peste 6 ani de experiență în contragarantarea garanțiilor acordate de fondurile de garantare băncilor sau altor finanțatori pentru credite și pentru alte instrumente financiare obținute de IMM-uri.

Situația la 31.12.2015 arată: capacitate de expunere – 450 milioane euro (FRC și-a îndeplinit obiectivele pentru care a fost înființat, s-a afirmat și consolidat în piață ca o instituție financiară utilă mediului de afaceri IMM); 21.985 contragaranții acordate de FRC de la înființare; aproximativ 1 miliard euro pentru 10.730 IMM-uri beneficiare, care a condus la un volum de finanțări de 3 miliarde euro și la sprijinirea creării și menținerii în regim agregat a 183.205 locuri de muncă; randament calitativ performant (rata agregată de default -4%, eficiență și prudențialitate în procesul de acordare mult sub nivelul de peste 20% înregistrat în 2010-2014 în sistemul bancar românesc; reducerea costului finanțării prin reducerea comisionului de garantare plătit de IMM-uri prin accesarea garanției contragarantate. 

Parteneriat FRC-fonduri de garantare 

FNGCIMM are rol pivotant. Sectorul de garantare din România reprezintă o componentă importantă a sistemului financiar național. FNGCIMM și FRC sunt pârghii pentru imple­mentarea politicilor publice privind susținerea sectorului IMM din punctul de vedere al accesului la finanțare. În parteneriatul FRC-FNGCIMM (proporționalitate directă), trendul pozitiv înregistrat anual de volumul garanțiilor acordate IMM-urilor se datorează și utilizării contragaranției.

Efectele dezintermedierii în mecanismul de garantare-contragarantare sunt: limitarea accesului la finanțare a IMM, sector polarizator al economiei reale; neutilizarea și blocarea la nivelul băncilor a unor sume care altfel ar fi fost angrenate în economie, cu toate efectele (locuri de muncă, plată de impozite și taxe către bugetul statului etc.); neexercitarea funcțiilor mecanismelor de politici publice privind instrumentele garantării/contragarantării așa cum sunt definite în programele și în strategia guvernamentală 2020; diminuarea drastică a facilităților ce vizează reducerea costului finanțării, ajutorului de minimis și protecției locurilor de muncă.

IMM-urile beneficiază de: acoperirea deficitului sau chiar a lipsei de garanții cu care se confruntă în obținerea de finanțări; proceduri simplificate în acordarea garanției (documentația solicitată de finanțator, declarația pe propria răspundere – este IMM și nu se află în dificultate, ultimele două bilanțuri); facilitarea accesului la finanțare și diminuarea costului suportat de IMM, datorită comisioanelor de garantare reduse ca efect al ajutorului de minimis; sprijin pentru creșterea competitivității, sustenabilității și numărului de IMM-uri finanțate; efect de multiplicare prin oportunități îmbunătățite de creditare bazate pe împrumuturi subordonate; protejarea locurilor de muncă și crearea altora noi; consolidarea și dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv prin sprijinirea demarării activității și/sau dezvoltării firmelor nou înființate; îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor structurale. 

Avantaje pentru fondurile de garantare 

Contragarantarea crește capacitatea de garantare a fondurilor de garantare, prin preluarea de către FRC a unei părți importante, de până la 80%, din riscul asumat la acordarea garanțiilor pentru credite și pentru alte instrumente de finanțare. Crește capacitatea de susținere a mediului de afaceri și relansare economică. Asigură sustenabilitatea economiilor de scară. Contragaranția este o garanție specială determinată și plătibilă la cerere. De asemenea, diminuează expunerea maximă pe debitor/grup prin corelare cu condițiile impuse de schemele de contragarantare și totodată diminuează costul cu provizioanele.

Activitatea de contragarantare diminuează riscul de credit și crește calitatea portofoliului finanțatorilor. Stimulează acordarea de credite și alte finanțări, în condițiile în care contragaranțiile respectă integral prevederile BASEL III. Oferă lichiditate ridicată a garanțiilor contragarantate în comparație cu alte tipuri de garanții. Există capacitate crescută de parteneriate la risc, în special în cazul de garanții insuficiente. Se asigură deschidere către noi instrumente de finanțare de tip mezanin, equity finance, venture capital, risk capital. Apare creșterea capacității de cofinanțare a proiectelor care vizează fonduri europene, pentru accelerarea și creșterea gradului de absorbție a acestora.

Efectul bugetar mediu al activității de contragarantare este de 330 milioane euro venituri.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I