Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Comerț și investiții chineze în România: istoric, actualitate, intenții

Alexandra Rizea, jurnalist pe teme de politică și business
Economistul nr. 45-46, 2 decembrie 2013

Comerț și investiții chineze în România: istoric, actualitate, intenții

Evoluții și involuții. Practic, relațiile comerciale cu R.P. Chineză au început în… 1960, în conjunctura favorabilă apărută în urma conflictului așa-zis ideologic între Moscova și Beijing. Statisticile oficiale prezintă schimbul reciproc de bunuri și servicii doar în lei, iar transformarea monedei noastre naționale în principala valută a timpului, dolarul american, este extrem de dificilă din cauza raportului artificial de schimb. Dar, chiar și așa, evoluția respectivelor raporturi este semnificativă.

În 1960, se exportau în China mărfuri românești în valoare de 200 milioane lei, iar importurile de produse din China nu depășeau 141,6 milioane de lei. După două decenii și jumătate (1985), situația se prezenta astfel: export în China – 8 miliarde de lei (dintr-un total al exporturilor românești de 178 miliarde de lei, circa 10 milioane de dolari), import din China – 5,4 miliarde de lei. În 1989, s-a înregistrat o contracție și o inversare a raportului: export – 5,5 miliarde de lei, import – 5,3 miliarde de lei. O parte a explicației faptului că importul s-a menținut aproximativ la același nivel poate fi găsită în degradarea raporturilor comerciale ale României cu țările occidentale.

Mai este de semnalat un fapt pentru înțelegerea a ceea ce s-a întâmplat înainte de decembrie 1989, ca premisă a unei alte etape de dezvoltare a raporturilor economice, în special comerciale româno-chineze. Deși Ceaușescu se lăuda, în primăvara anului 1989, că a achitat întreaga datorie externă, mai rămăsese o „codiță” de 200 milioane de dolari împrumut neachitat luat de la China.

Mereu un nou început. La finalul primului deceniu postdecembrist (1999), situația se prezenta în felul următor: export în China – 36 milioane de dolari; import din China – 145 milioane de dolari. Incredibil! Dacă – și în această privință – se dorește o explicație, ea nu se găsește altundeva decât în miopia (să-i spunem doar atât) a autorităților de la București, în pofida unor contacte politice amicale la nivel înalt româno-chineze.

După încă un deceniu (2009), evoluția a avut o configurație care vorbește de la sine: exportul în China – 213 milioane de euro; importul din China – 1,9 miliarde de euro. La finele anului 2010, exportul românesc în R.P. Chineză a atins 410 milioane dolari. În același timp, ca urmare a expansiunii puternice a exportului chinez pe piața internațională, mai ales datorită oferirii de produse la prețuri foarte mici și atractive, importurile din R.P. Chineză au crescut semnificativ, atingând, în anul 2010, 3,38 miliarde dolari. Deși efectele crizei economice globale au fost resimțite în țara noastră, exporturile românești în R.P. Chineză și-au continuat trendul ascendent, astfel încât, la finalul anului 2011, s-a înregistrat cea mai mare valoare a acestora.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

Cuvinte cheie: dosar | China
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În 2013, a continuat procesul de ajustare a economiei mondiale în urma incidenței valurilor Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial). Privind retrospectiv, s-ar putea spune că anul care se încheie a fost unul al inflexiunii, al tranziției economiei mondiale către un nou ciclu economic.

Stabilirea Parteneriatului dintre China și 16 țări din Europa Centrală și de Est ca o construcție instituțională legitimă, cu Secretariat propriu la Beijing, a fost o lovitură de maestru în relațiile europene ale Chinei, prin care, în ciuda poziționării sale geografice, s-a dovedit a fi o adevărată putere europeană, la fel ca SUA și Rusia.

Reprezentanții guvernelor român și chinez au semnat, la București, o Declarație comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanțe”. În document, partea română arată că va continua ca și până acum să aplice ferm politica unei singure Chine și să sprijine cauza reunificării Chinei.

Aria largă a căilor de cooperare româno-chineză include un nou reper prin deschiderea Institutului „Confucius” la Universitatea din București, în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing. Noul institut este fundamentat prin acordul de cooperare semnat în luna martie a acestui an între Universitatea din București și Hanban – Sediul General al Institutelor „Confucius”.

M-am născut și am crescut în Câmpina, oraș al cărui nume este strâns legat de istoria industriei românești de petrol și gaze. Tatăl meu a lucrat toată viața la sonde și în hoinărelile noastre pe dealurile din jur întâlneam tot timpul puțuri de exploatare, unele active, altele abandonate. Cam toată lumea ardea în sobe gaze pentru încălzire și pentru gătit și eram preveniți că mirosul de mercaptan amestecat în gaz semnalează pericol.

Activă mai mult și mai eficient decât oricând, în mediul ei de activitate din mijlocul naturii, ca și în cadrul asigurat prin arhitectura și dotările modernului sediu din Capitală (de la a cărui inaugurare s-a împlinit un an), Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a oferit un bilanț de etapă și o perspectivă de sezon. Informațiile poartă girul de autoritate al dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al Romsilva.

Doar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Dincolo de concept, de etalarea teoriilor și de conturarea unor tendințe, se află necesitățile tot mai evidente în cotidian. O materializare importantă este reprezentată de construcțiile ridicate de azi, cu gândul la viitor, inclusiv (dacă nu mai ales) din perspectiva resurselor energetice.

Compania de stat Nuclearelectrica a vândut, la începutul săptămânii trecute, 10% din acțiuni prin oferta inițială pe Bursă, pentru 281,8 milioane lei (63 milioane euro), suma minimă vizată prin această operațiune, titlurile fiind emise printr-o majorare de capital la care FP a participat cu 30,6 milioane lei (6,8 milioane euro). Nuclearelectrica a atras 312,4 milioane lei (69,8 milioane euro) printr-o majorare de capital în care a emis acțiuni reprezentând 11,077% din capitalul social.

Convorbire cu conf. univ. dr. Dan Moraru
Teodor Brateș: În continuitatea unor preocupări constante ale redacției și, în acest cadru, înscriindu-se unele luări de poziție ale dumneavoastră, vă propunem o analiză a modului în care există resursele de gândire și acțiune capabile să dea un impuls semnificativ dezvoltării durabile în domeniul energeticii.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I