Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
știriBusiness
arhivă
print
a+
a-

CNIPMMR solicită impozitarea în funcție de proprietar

Economistul Business, 2016-02-19 10:39 


Caz aplicativ privind creșterea gradului de impozitare pe clădiri potrivit noului Cod Fiscal.

I.CADRUL LEGAL PENTRU CALCULUL IMPOZITULUI PE CLĂDIRI POTRIVIT NOULUI COD FISCAL

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 688 din data de 10 septembrie 2015, instituie procedura calculării impozitului pe clădiri în funcție de destinație - rezidențiale, nerezidențiale sau mixte -, cu cote de impozit între 0,08 % și 0,2% pentru clădirile rezidențiale, față de cota din anul 2015 de 0,1 %, iar pentru cele nerezidențiale între 0,2% și 1,3%, raportate la valoarea cladirii rezultată dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat:

Art. 458: Calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1)Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi:

a)valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;(la data 03-Jan-2016 Art. 458, alin. (1), litera A. din titlul IX, capitolul II modificat de Art. 1, punctul 8. din Legea nr. 358/2015 )

b)valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;

c)valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință.

(2)Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

(3)Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(4)În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457.

Art. 460: Calculul impozitului/taxei pe clădirile deținute de persoanele juridice

(1)Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.
(2)Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% - 1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii.
(3)Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
(4)În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform alin. (2) sau (3).
(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi:
a). ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;
b). valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c). valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
d). valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
e). în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
f). în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz.
(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință.(la data 03-Jan-2016 Art. 460, alin. (6) din titlul IX, capitolul II modificat de Art. 1, punctul 8.din Legea nr. 358/2015).
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparțin persoanelor față de care a fost pronunțată o hotărâre definitivă de declanșare a procedurii falimentului.
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
(9) În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă față de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.
(10) Cota impozitului/taxei pe clădiri prevăzută la alin. (1) și (2) se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

Potrivit Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,  aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016:
- Pentru aplicarea prevederilor art. 457 din Codul fiscal, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului București, în cazul municipiului București, adoptă anual hotărâri privind cota impozitului/taxei pe clădiri.
- Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor și valorilor prevăzute de art. 457 alin. (2) din Codul fiscal, se au în vedere instalațiile cu care este dotată clădirea (…).
- Pentru calculul impozitului pe clădirile rezidențiale, în cazul persoanelor fizice, se utilizează următoarele date:
a). rangul localității unde se află situată clădirea;
b). zona în cadrul localității;
c). suprafața construită desfășurată a clădirii, iar dacă aceasta nu se cunoaște, suprafața utilă:
- cea determinată pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acesteia; sau
- în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv măsurată pe conturul exterior, suprafața utilă a clădirii înmulțită cu coeficientul de transformare de 1,4;
d). tipul clădirii și instalațiile cu care este dotată aceasta, pentru încadrarea în tabelul de la art. 457 alin. (2) din Codul fiscal;
e). amplasarea apartamentului într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente;
f). anul terminării clădirii sau anul în care s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor de renovare majoră;
g). folosința clădirii, respectiv în scop rezidențial sau în scop nerezidențial;
h). cotele adiționale și majorările stabilite pentru impozitul pe clădiri, în condițiile art. 489 din Codul fiscal.
- Pentru stabilirea impozitului pe clădiri conform art. 458 și art. 460 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declarație la care anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi cea care rezultă din raportul de evaluare, chiar și în cazul în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în anul anterior anului de referință.
- (1) Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării și reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referință și nu se înregistrează în evidențele contabile.
- (2) În vederea stabilirii impozitului pe clădiri, rapoartele de evaluare se depun în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declarația contribuabilului, până la primul termen de plată din anul de referință.
- (3) Rapoartele de evaluare trebuie să conțină dovada că rezultatele evaluării au fost înregistrate în baza de date cuprinzând valorile impozabile ale clădirilor, gestionată de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR).
- Rapoartele de evaluare în scopul stabilirii impozitului pe clădiri pot fi verificate de autoritățile locale în conformitate cu standardele de evaluare în vigoare la data evaluării.

II.CADRUL LEGAL PENTRU EVALUAREA CLĂDIRILOR

Prin Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată prin Legea nr. 99/2013 se reglementează activitatea de evaluare, precum și modalitatea de organizare și funcționare a profesiei de evaluator autorizat:

Art. 2

(1)Activitatea de evaluare poate fi desfășurată de orice persoană care are calitatea de evaluator autorizat.
(2)Prin evaluare, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege activitatea de estimare a valorii, materializată într-un înscris, denumit raport de evaluare, realizată în conformitate cu standardele specifice acestei activități și cu deontologia profesională de un evaluator autorizat.
(3)Evaluatorul autorizat este persoana care a dobândit această calitate după parcurgerea etapelor reglementate de prezenta ordonanță.
(4)Rapoartele de evaluare se elaborează la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.

Art. 3

(1)Se înființează Uniunea Națională a Evaluatorilor Autorizați din România, denumită în continuare Uniunea, persoană juridică autonomă, potrivit legii, care funcționează ca organizație profesională de utilitate publică fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizați, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță.
(2)Uniunea este autoritatea competentă care organizează, coordonează și autorizează desfășurarea activității de evaluator autorizat în România. Uniunea reprezintă interesele profesiei de evaluator autorizat la nivel național și internațional.
(3)Evaluatorii autorizați, membri ai Uniunii, în exercitarea independentă a profesiei, desfășoară, în principal, următoarele activități:

a)evaluări de bunuri imobile;
b)evaluări de întreprinderi;
c)evaluări de bunuri mobile;
d)evaluări de acțiuni și alte instrumente financiare;
e)evaluări de fond de comerț și alte active necorporale;
f)verificări de rapoarte de evaluare.

III. CNIPMMR SOLICITĂ EXCEPTAREA IMM-URILOR DE LA NOUL SISTEM DE IMPOZITARE ȘI EVALUARE A CLĂDIRILOR

CNIPMMR solicită reanalizarea din perspectiva IMM-urilor a prevederilor Codului fiscal privind

procedura calculării impozitului pe clădiri în funcție de destinație - rezidențiale, nerezidențiale sau mixte -, cu cote de impozit între 0,08 % și 0,2% pentru clădirile rezidențiale, față de cota din anul 2015 de 0,1 %, iar pentru cele nerezidențiale între 0,2% și 1,3%, raportate la valoarea cladirii rezultată dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat.

                Noul sistem de impozitare a clădirilor are ca efect creșterea semnificativă a sarcinii fiscale a IMM-urilor reprezentând impozit pe clădirile unde își desfășoară activitatea, precum și a cheltuielilor birocratice (valoarea onorariului pentru raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, care trebuie depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință).

                Potrivit studiului de caz realizat la nivelul Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii  Galați (anexat), noul sistem de impozitare a clădirilor are ca efect creșterea uriașă a impozitului (indicele de creștere a gradului de impozitare mediu variind între 36,06% și 1942,43% în funcție de zona de amplasare a imobilului.   

                CNIPMMR solicită MODIFICAREA CODULUI FISCAL pentru exceptarea IMM-urilor sau cel puțin a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici de la noul sistem de calcul al impozitului pe clădiri și de la reevaluarea clădirii de evaluatori autorizați, cu menținerea pentru acestea a sistemului de impozitare din 2015, care stabilea cotele de impozit în funcție de proprietar și raportarea la valoarea contabilă, (având în vedere că marea majoritate a IMM-urilor își au sediul la domiciliul întreprinzătorilor și că noul sistem de impozitare generează o creștere semnificativă a sarcinii fiscal a IMM-urilor, la care se adaugă costurile foarte mari pentru raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat).

Creșterea uriașă a impozitului pe construcții are efecte negative semnificative, costând în:

  • diminuarea numărului de întreprinderi (cel puțin 10% din IMM-uri urmând a de se desființa ca urmare a creșterii costurilor de funcționare);
  • reducerea activității IMM-urilor și decapitalizarea lor (~30% din IMM-uri urmând a-și diminua activitatea) ceea ce va genera desființarea unui număr de ~100.000 de locuri de muncă, cu diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele și contribuțiile de asigurări obligatorii aferente salariilor noilor angajați, din TVA, taxe și impozite.
  1. CNIPMMR SOLICITĂ REVIZUIREA LEGISLAȚIEI ANEVAR

CNIPMMR solicită revizuirea Ordonanței Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată prin Legea nr. 99/2013, raportat la dispozițiile art. 40 alin. (1) din Constituția României potrivit cu care „Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere” și la regulile concurenței libere, pentru asigurarea respectării cerințelor Consiliul Concurenței, prezentate în “Raportul Piata Unica, Piata Nationala: politica de concurenta in sectoare cheie”, realizat impreuna cu Societatea Academica Romana (SAR) in anul 2009:

-"Profesiile liberale au evoluat ca sisteme închise care conservă ample privilegii pentru membrii lor, astfel încât încercările moderne de a crește competiția în aceste sectoare s-au lovit de o rezistență serioasă. Studiile recente și practica altor state din Uniunea Europeană au arătat că eliminarea treptată a restricțiilor de concurență pe aceste piețe a condus la o scădere a prețurilor și nu a afectat în nici un fel calitatea serviciilor oferite către consumator. Această tendință trebuie promovată și de România prin reducerea barierelor la intrarea pe piață și prin relaxarea regulilor privind exercitarea profesiei".

-"Din punct de vedere concurențial, următoarele aspecte reprezintă zone vulnerabile:

  1. Bariere la intrarea pe piață:
  2. Obligativitatea apartenenței la o asociație profesională;
  3. Impunerea unor restricții privind numărul de profesioniști în funcție de criteriul geografic sau în funcție de criteriul demografic, inclusiv prin limitarea numărului de stagiari;
  4. Impunerea unor restricții privind proprietatea.
  5. Reguli privind desfășurarea activității pe piață:
  6. Stabilirea de tarife (obligatorii sau recomandate; minime sau maxime) de către organele profesionale cu atribuții de reglementare;
  7. Impunerea unor restricții de publicitate;
  8. Impunerea unor restricții privind asocierea.

III.          Conferirea unor drepturi de monopol privind desfășurarea unor activități.

Restricțiile privind concurența generează la rândul lor prețuri mai mari pentru consumatorul acestor servicii și inhibă dezvoltarea naturală a afacerilor în aceste domenii. Restricționările enumerate se regăsesc și în legislația românească".

- "Consiliul Concurenței a avut o atitudine pro-activă începând din 2000, implicându-se într-un proces de modificare a actelor normative care reglementează diferitele profesii liberale, argumentând constant și ferm pentru eliminarea prevederilor care ridicau probleme din punctul de vedere al concurenței Autoritatea de concurență din România s-a concentrat pe eliminarea acelor restricționări considerate cele mai nocive și care afectează în mod evident și grav concurența pe piață.

În cazul majorității profesiilor liberale intrarea în profesie este posibilă numai după obținere unei autorizări sau a altor forme de licențiere, care, de regulă, se acordă numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții (nivel al studiilor, experiență, promovarea unui examen etc.). (...) Este foarte important ca aceste condiții impuse noilor intrați în profesie să nu fie excesive, îndeplinirea lor să fie evaluată cu imparțialitate și în condiții de egalitate de șanse, iar cei nemultumiți să poată contesta decizia respectivă".

Cuvinte cheie: CNIPMMR | impozit | cod fiscal
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


stiri
din aceeași categorie
arhivă

În UE, stabilirea țării în care aveți dreptul la asigurări sociale, inclusiv asigurare medicală, depinde de statutul economic și de locul dumneavoastră de reședință, nu de naționalitate. Aflați care este țara în al cărei sistem ar trebui să fiți asigurat. Nu întotdeauna puteți alege țara în care beneficiați de asigurare!

Decizia Definitiva a Justitiei : CNA nu mai interzice “cea mai pura apa minerala carbogazoasa din lume”.

BRD – Groupe Societe Generale  a anunțat în această dimineață realizarea unui profit net de 467 milioane lei în 2015, în comparație cu 68 milioane lei în 2014, ca urmare a diminuării în continuare a costului riscului (-45,8%) și a reducerii cheltuielilor operaționale (-2,3%), potrivit unui raport trimis la Bursă.

Compania RomActiv Business Consulting SRL a anunțat finalizarea a trei proiecte finanțate din fonduri europene, prin POSDRU. Ele au vizat, în principal, îmbunătățirea capacității de ocupare și de facilitare a accesului pe piața muncii pentru șomeri și alte persoane aflate în căutarea unui job. Cu prilejul unor conferințe de presă, s-au sintetizat rezultatele înregistrate.

Amenințarea recesiunii în China, prăbușirea prețului petrolului, acumularea de datorii nesustenabile și marile corecții ale exceselor bursiere sunt cele patru fenomene „care tulbură economia lumii“, potrivit Danielei Vasile, expert în investiții și director adjunct la Certinvest, una dintre cele mai active și importante companii de administrare a investițiilor și pensiilor private din România.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I