Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Clubul academicienilor

Economistul nr. 21-22, 29 iunie 2015

Clubul academicienilor

În a doua jumătate a anului 2010, când Economistul (încă publicație cotidiană) și-a modificat substanțial aspectul grafic (moment în care dr. Octavian-Dragomir Jora a preluat funcția de redactor-șef), fiecare număr a fost centrat pe un amplu interviu cu personalități implicate direct sau indirect (conceptual și/ori acțional) în tematica majoră a economiei românești. Au apărut, astfel, peste 60 de interviuri (de fapt, convorbiri în care gazetarul-economist și economistul în gazetărie nu a fost un simplu înregistrator de opinii, ci le-a expus și pe ale sale, cu deferență, dar și cu argumentele de rigoare) care, incontestabil, au ridicat gradul de interes față de publicația noastră.

O mare parte a ciclului de interviuri a avut ca supratitlu „Clubul academicienilor”, astfel încât să se puncteze mai clar locul și rolul membrilor celui mai înalt for cultural și științific al țării în ansamblul preocupărilor legate de „mersul economiei”.

Este, credem, suficient să se menționeze câteva nume pentru a aduce – și de această dată – numai argumentul solid în sprijinul fiecărei afirmații (fiind vorba despre membrii titulari, membrii corespondenți, membrii de onoare la vremea aceea, nu le mai menționăm calitățile academice): Iulian Văcărel, Gheorghe Zaman, Daniel Dăianu, Mircea Petrescu, Aurel Iancu, Mircea Malița, Păun-Ion Otiman, Cristian Hera, Gheorghe Sin, Victor Axenciuc.

La aceste nume se adaugă cele ale membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, precum și ai unor academii de „ramură”, ceea ce a permis (mai ales prin contribuțiile președintelui și vicepreședintelui Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță și, respectiv, Florin Teodor Tănăsescu) să se lărgească aria abordărilor de pe poziții riguros științifice. Așa cum vom avea prilejul să relevăm și în alte secvențe ale acestui număr aniversar, numeroși academicieni au participat activ și la dezbaterile desfășurate sub egida Economistului.

Compleltăm acest capitol cu un segment din convorbirea cu acad. Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române, convorbire apărută în nr. 17/2014 al Economistului. Este vorba despre principalele direcțiii de acțiune pe care noul președinte al celui mai înalt for științific și cultural al țării (repetarea se impune deoarece pune în evidență și nivelul la care s-au abordart temele majore ale economiei, ale societății în publicația noastră) și le-a propus pentru mandatul său.

Acad. Ionel Valentin Vlad: Sunt direcții de acțiune pe care le consider de importanță majoră și pe care sper să le facem cunoscute mai larg prin intermediul reputatei Dvs. reviste:

  • Școala și educația în viziunea profesorilor academicieni;
  • Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal – Europa multilingvistă, cultura electronică;
  • Siguranța și securitatea alimentară;
  • Economia și calitatea vieții;
  • Sănătatea – de la biologia moleculară la medicina de vârf;
  • Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare;
  • Siguranța energetică;
  • Siguranța informatică – protecția cibernetică, protecția proprietății intelectuale în proiecte și în publicarea electronică;
  • Proiectul European al Dunării.

Sunt nouă direcții, articulate organic, care se intercondiționează și își asigură reciproc evoluția și dezvoltarea. Am convingerea că veți recepta pozitiv limbajul meu mai tehnic, dar strategiile așa se gândesc: tehnic, riguros, cu mult calcul. Eu sunt om de știință și știu că sentimentele apar altundeva: în dorința de bine care stă la originea acestor proiecte, în speranța că avem capacitatea să fim o țară performantă, care își valorifică optim și în deplin respect oamenii și resursele. Suntem o țară bogată, cu oameni inteligenți. Ne trebuie profesionalizare, creșterea gradului de competență și de responsabilizare și ne trebuie proiectul, strategia. De fapt, ce înseamnă a proiecta? A propune o viziune pentru viitor, a face planul unei construcții, care nu există, dar pe care ne-o dorim și ne dorim să reziste timpurilor.

T. Brateș: Este tonic acest mesaj. Priviți spre viitor și sunteți optimist.

Acad. I.V. Vlad: Fără îndoială. Concep un viitor pe termen lung al unei țări cu identitate, integrate european și mondial. Sunt câteva oportunități majore pe care le putem valorifica. Consider foarte important Programul european de cercetare-inovare „Orizont 2020“, care are un buget de peste 70 de miliarde de euro, singurul program al UE care a beneficiat de o creștere substanțială a finanțării. Acest fapt ne semnalează prioritatea și direcția de evoluție a UE. Cum știți, Academia Română a participat activ la elaborarea Strategiei și a Planului Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare. Avem experiența și competența de a accesa aceste fonduri. Consiliul Coordonării Cercetării Științifice din Academia Română lucrează, în continuare, pentru obținerea de fonduri europene în vederea dezvoltării proiectelor interdisciplinare despre care vă vorbeam. În cadrul acestora, am definit și integrat domeniile prioritare ale cercetării fundamentale și de frontieră, specifice activității din institutele Academiei Române. Sunt incluse aici cultura și civilizația românească, științele economice și socio-umane, matematica, fizica, chimia, științele bio-medicale, științele pământului și cercetări inter și multidisciplinare. În competițiile trecute am câștigat un număr însemnat de proiecte europene, care au asigurat Academiei 25-35% din finanțarea ei.

Cuvinte cheie: aniversar | Economistul | 25 de ani
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Celebrarea unui sfert de secol de la fondarea Economistului fix în ziua împlinirii lui – 29 mai – are o simbolistică integratoare, care vorbește despre loialitate, coeziune, deschidere, promptitudine. De 25 de ani, Economistul este prezent la întâlnirea cu cititorii săi, oglindind comunitatea și individualitățile mediului de afaceri. Cei care scriu și cei care citesc publicația se susțin reciproc, fără a fi cu orice preț interactivi, ci fiecare de la locul lui, pe bază de respect și încredere față de celălalt.

Numărul de față al publicației noastre apare exact în ziua în care se împlinesc 25 de ani de când a fost „lansată” în spațiul public. Chiar dacă ne limităm la istoria presei autohtone, un sfert de secol, mai ales în momente de schimbare radicală a întregii societăți (ca efect al evenimentelor – să le spunem doar așa – din decembrie 1989), înseamnă foarte mult nu numai sub aspect temporal, ci – mai ales – prin consistență, dificultăți, scopuri.

Indiferent de perioada care poate să facă obiectul unui studiu de profil (fie că ne referim la intervalul iunie 1990 - decembrie 1996, când apărea bisăptămânal, fie că luăm „în colimator” intervalul ianuarie 1997 - iunie 2010, când avea apariții zilnice, fie că referențialul este cuprins între iunie 2010 și prezentul aniversar), constatăm că în paginile publicației noastre s-au „înmagazinat” mii de semnături dintre cele mai prestigioase din sfera științei și practicii economice.

Aflați – de la început – în slujba economiei românești, ziariști de la Economistul au înțeles, încă de la primul număr, că perioada de tranziție de la un sistem economic la altul va fi o provocare extrem de puternică cu multe necunoscute pentru români, în primul rând pentru autoritățile tânărului stat democratic, dar și pentru actorii economici plasați, dintr-o dată, într-un alt fel de piață, într-o piață care tindea să devină liberă, complet diferită de cea a sistemului economiei de comandă, central planificată.

La ce ne gândim atunci când vine vorba despre TEZAUR? Probabil, foarte mulți au în vedere tezaurul românesc nerestituit de Rusia, alții – te pomenești! – își amintesc de emisiunea tv „Tezaur folcloric”; nu este exclus să se facă trimitere la tezaurul BNR sau la tezaurul Muzeului Național de Istorie.

Încă de la începutul procesului de tranziție, Economistul s-a ocupat sistematic de crearea cadrului juridic și instituțional al economiei de piață. La unul dintre pilonii reformei – privatizarea – ne-am mai referit și ne vom mai referi în cuprinsul acestei retrospective. Dacă, însă, vom păstra ordinea cronologică a pașilor întreprinși de-a lungul a 25 de ani, vom constata lesne că Economistul a anticipat adoptarea unor acte normative și înființarea, pe baza acestora, a numeroase instituții.

Dacă ar fi să selectăm alte domenii predilecte de abordare a problematicii economice, cu siguranță vom reține atenția deosebită acordată permanent de Economistul, încă de la primul număr, mediului de afaceri. Atât prin punctele de vedere exprimate de manageri, cât și prin prezentarea măsurilor de ordin legislativ și instituțional adoptate de-a lungul a două decenii și jumătate, în special sub impulsul angajamentelor asumate de România în acordurile cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, publicația noastră a intervenit în evoluția mediului de afaceri, pe direcțiile cele mai favorabile accelerării tranziției spre economia de piață.

În ianuarie 2011, odată cu trecerea la apariția Economistului sub forma unei reviste, a fost lansată în spațiul public, prin editorialul semnat de directorul general dr. ec. Constantin Boștină, ideea implicării întregii noastre comunități profesionale într-o dezbatere care a angajat în decurs de doi ani importante forțe, de la academicieni și profesori universitari până la exponenți ai mediului de afaceri, dezbatere consacrată elaborării a ceea ce numim astăzi PROIECT DE ȚARĂ.

În cronica vieții economice și sociale a țării, așa cum s-a conturat ea în paginile revistei noastre, un loc aparte îl ocupă pregătirile pentru Congresele și Adunările Generale ale AGER. De fiecare dată, cu intervale relativ lungi înainte de asemenea evenimente, în timpul desfășurării lor și după aceea, ca un ecou la dezbaterile și hotărârile ce le-au marcat, Economistul a consacrat spații ample unor teme de cel mai larg interes public, nu numai ancorate strict în actualitatea respectivelor momente, ci și cu deschideri adecvate spre perioadele următoare.

Trecerea în revistă a colecției ziarului nostru mai arată că a fost urmărită pas cu pas, sistematic, într-o viziune coerentă, întreaga activitate depusă la cele mai diverse niveluri și structuri ale societății, ale statului, pentru pregătirea condițiilor necesare dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I