Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

China și doctrina ascensiunii pașnice
Gulliver în continentul liliputanilor, o poveste care se repetă

Alexandru Georgescu, cercetător pe riscuri și securitate non-militară
Economistul nr. 45-46, 2 decembrie 2013

China și doctrina ascensiunii pașnice Gulliver în continentul liliputanilor, o poveste care se repetă

Stabilirea Parteneriatului dintre China și 16 țări din Europa Centrală și de Est ca o construcție instituțională legitimă, cu Secretariat propriu la Beijing, a fost o lovitură de maestru în relațiile europene ale Chinei, prin care, în ciuda poziționării sale geografice, s-a dovedit a fi o adevărată putere europeană, la fel ca SUA și Rusia.

Motivația principală a Chinei este aceea că Parteneriatul servește la comasarea piețelor mici din regiune, după standardele gigantice ale Chinei, pentru a le face cât mai atractive investitorilor chinezi. Cele mai mici țări, în special, beneficiază de pe urma unui asemenea aranjament, pentru că ar putea obține mai multă atenție comercială și investițională pe cale multilaterală decât pe o relație bilaterală insuficient de atractivă. Parteneriatul, însă, servește și alte scopuri în afară de cele pur economice.

Faptul că România este o componentă importantă a parteneriatului Chinei cu țări din Europa Centrală și de Est, precum și caracteristicile mixului de țări incluse (UE, non-UE, NATO, non-NATO, rusofile și eurofile etc.) a determinat acordarea unei atenții sporite acestei formule de cooperare, însă nu este, nici pe departe, un demers unic pentru chinezi. Dimpotrivă, interesele globale ale Chinei au determinat-o să acționeze în mai multe regiuni în vederea stabilirii unui parteneriat mai mult sau mai puțin formal cu cât mai multe țări.

Capacitatea reprezentanților Chinei de a face promisiuni concrete și de a livra fără intermediarii și dificultățile altor țări îi face parteneri atractivi, în special pentru țările care apreciază și principiul chinezilor de a nu le critica pentru încălcarea drepturilor omului sau pentru natura autoritară a regimurilor conducătoare. În același timp, merită reținut faptul că multe „șezători” chinezești cu țările dintr-o regiune au în spate un simbolism bine calculat, nu doar un interes economic pragmatic.

Un „great game” est-european. În primul rând, Parteneriatul este un ghimpe în coasta Uniunii Europene și a marilor capitale europene (Londra, Paris, Berlin) care s-au trezit cu sfera de influență est-europeană subminată de inițiativa chineză. Autoritățile de la Bruxelles au atins o notă isterică încercând să mențină unitatea grupului european în fața „agresiunii” chineze. S-a cerut informarea Bruxelles-ului cu privire la orice contact cu China, coordonarea răspunsului, respectarea politicii europene față de China și așa mai departe... toate fiind obiective valide.

Atât China, cât și Rusia practică „divide et impera” cu partenerii europeni, preferând relații bilaterale, în care să se afle într-o poziție de putere, celor multilaterale, în care europenii s-ar putea organiza să extragă concesii mai mari. Bilateralismul în dezavantajul europeanului este îndulcit cu condiții comerciale mai bune sau aparența/speranța unei atenții sporite față de cea primită de vecinul său care, la rândul lui, întreține o relație bilaterală cu marele partener. Nici țările mari din UE nu sunt imune la asemenea campanii, Germania fiind recunoscută ca având cel mai trainic parteneriat cu chinezii din toată Uniunea Europeană.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

Cuvinte cheie: dosar | China
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În 2013, a continuat procesul de ajustare a economiei mondiale în urma incidenței valurilor Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial). Privind retrospectiv, s-ar putea spune că anul care se încheie a fost unul al inflexiunii, al tranziției economiei mondiale către un nou ciclu economic.

Evoluții și involuții. Practic, relațiile comerciale cu R.P. Chineză au început în… 1960, în conjunctura favorabilă apărută în urma conflictului așa-zis ideologic între Moscova și Beijing. Statisticile oficiale prezintă schimbul reciproc de bunuri și servicii doar în lei, iar transformarea monedei noastre naționale în principala valută a timpului, dolarul american, este extrem de dificilă din cauza raportului artificial de schimb. Dar, chiar și așa, evoluția respectivelor raporturi este semnificativă.

Reprezentanții guvernelor român și chinez au semnat, la București, o Declarație comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanțe”. În document, partea română arată că va continua ca și până acum să aplice ferm politica unei singure Chine și să sprijine cauza reunificării Chinei.

Aria largă a căilor de cooperare româno-chineză include un nou reper prin deschiderea Institutului „Confucius” la Universitatea din București, în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing. Noul institut este fundamentat prin acordul de cooperare semnat în luna martie a acestui an între Universitatea din București și Hanban – Sediul General al Institutelor „Confucius”.

M-am născut și am crescut în Câmpina, oraș al cărui nume este strâns legat de istoria industriei românești de petrol și gaze. Tatăl meu a lucrat toată viața la sonde și în hoinărelile noastre pe dealurile din jur întâlneam tot timpul puțuri de exploatare, unele active, altele abandonate. Cam toată lumea ardea în sobe gaze pentru încălzire și pentru gătit și eram preveniți că mirosul de mercaptan amestecat în gaz semnalează pericol.

Activă mai mult și mai eficient decât oricând, în mediul ei de activitate din mijlocul naturii, ca și în cadrul asigurat prin arhitectura și dotările modernului sediu din Capitală (de la a cărui inaugurare s-a împlinit un an), Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a oferit un bilanț de etapă și o perspectivă de sezon. Informațiile poartă girul de autoritate al dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al Romsilva.

Doar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Dincolo de concept, de etalarea teoriilor și de conturarea unor tendințe, se află necesitățile tot mai evidente în cotidian. O materializare importantă este reprezentată de construcțiile ridicate de azi, cu gândul la viitor, inclusiv (dacă nu mai ales) din perspectiva resurselor energetice.

Compania de stat Nuclearelectrica a vândut, la începutul săptămânii trecute, 10% din acțiuni prin oferta inițială pe Bursă, pentru 281,8 milioane lei (63 milioane euro), suma minimă vizată prin această operațiune, titlurile fiind emise printr-o majorare de capital la care FP a participat cu 30,6 milioane lei (6,8 milioane euro). Nuclearelectrica a atras 312,4 milioane lei (69,8 milioane euro) printr-o majorare de capital în care a emis acțiuni reprezentând 11,077% din capitalul social.

Convorbire cu conf. univ. dr. Dan Moraru
Teodor Brateș: În continuitatea unor preocupări constante ale redacției și, în acest cadru, înscriindu-se unele luări de poziție ale dumneavoastră, vă propunem o analiză a modului în care există resursele de gândire și acțiune capabile să dea un impuls semnificativ dezvoltării durabile în domeniul energeticii.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I