Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Cercetarea științifică economică are ceva de spus
Cine o ascultă?

Economistul nr. 49-50, 16 decembrie 2013

Cercetarea științifică economică are ceva de spus Cine o ascultă?

În zilele de 11-12 decembrie 2013 s-a desfășurat Conferința Internațională intitulată „Cercetarea științifică economică – abordări teoretice, empirice și practice ESPERA 2013” în organizarea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), Băncii Naționale a României (BNR) și Centrului de Informare și Documentare Economică (CIDE).

Evenimentul a fost susținut de Petrom, membru OMV Grup. Acestea ar fi – cum s-ar spune – datele de identificare. Cu asemenea organizatori, încă din start, manifestarea despre care relatăm se prezintă ca un moment important fie și numai în sfera cercetării științifice economice. Apoi, incontestabil, momentul în care a avut loc (finalul de an) i-a conferit, deopotrivă, caracterul de bilanț și de proiecție, nu numai pe termen scurt, ci și într-o viziune strategică.

Reuniunea inaugurală a fost găzduită de Aula Academiei Române. Este încă un element care se cere luat în considerare, cel puțin în ceea ce privește intenția organizatorilor de a da și o aură simbolică demersului lor. Moderatorul, prof. univ. dr. Valeriu Ioan-Franc, director general adjunct al INCE, și-a onorat cu brio misiunea inclusiv prin recursul la beletristică. Bineînțeles, aspectele de fond nu au fost ocolite, ceea ce a îndemnat următorii oratori să se refere direct, explicit la conexiunea dintre cercetare și cerințele vieții economice și sociale. A fost reperul intervențiilor președintelui Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, acad. Eugen Simion, prof. dr. Victor Moraru, coordonatorul Secției de Științe Sociale și Economice a Academiei de Studii Economice a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Dan Popescu de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prof. univ. dr. Luminița Chivu, directorul general al INCE.

STRĂPUNGERI SPRE UN MÂINE PREGĂTIT DE PREZENTUL CONTINUU. După partea introductivă, a susținut prima comunicare acad. Mugur C. Isărescu, președintele Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române, guvernatorul BNR. Tema comunicării a avut un titlu incitant, „România și Zona Euro”, prefață la expunerea unor date, fapte de cel mai mare interes, interpretate nu numai în maniera personală care îl definește, de data aceasta pe (așa cum a ținut să precizeze) cercetătorul științific Mugur Isărescu. Ascultându-l, întreaga asistență a avut prilejul să constate, încă o dată, că până și temele cele mai „bătute” încorporează viziuni novatoare, luări de poziție chiar surprinzătoare, deschizând în spațiul public de dezbatere posibilitatea identificării unor posibile și necesare soluții nu numai la nivel macroeconomic.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

Cuvinte cheie: în dezbatere | BNR | Academia Română
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Invitația adresată autorului acestor însemnări de prof. univ. dr. Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române, de a participa la ultima conferință trimestrială din acest an a Comisiei de istorie economică și istoria gândirii economice din Secția de științe economice, juridice și sociologie a celui mai înalt for științific și cultural al țării, are – probabil – o explicație în faptul că revista noastră acordă, număr de număr, un spațiu notabil exact temelor care preocupă membrii respectivei comisii. Ipoteza a fost confirmată în mare măsură de acad.

Este inutilă remarca potrivit căreia intervențiile publice ale prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuță aduc, totdeauna, o notă de inedit prin relevarea virtuților modelării economice dintr-o perspectivă (mărturisită direct) de interes major față de temele cele mai fiebinți ale actualității.

Dezbaterile referitoare la reindustrializarea țării – desfășurate sub egida Ministerului Economiei – au permis și permit extinderea și aprofundarea unor aspecte esențiale relevate și în cursul confruntărilor de idei inițiate de AGER pe tema unui Proiect Național de Modernizare Economică și Socială a României.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I