Bine aţi venit la ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România
Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”).
Dincolo de abordarea politică, există câteva așteptări de natură economică. Noii primari și noii reprezentanți locali, indiferent de orașul sau comuna din România în care au fost aleși, ar trebui să se concentreze pe atragerea de fonduri europene. Este un proces nu foarte simplu, care, de fapt, pleacă de la construirea unui proiect corect și bine făcut. Avem în exercițiul bugetar anterior o serie de exemple bune în acest sens, dar și eșecuri răsunătoare. Sunt, multe comune care au reușit să-și construiască rețeaua de canalizare. Sunt de asemenea, câteva orașe mari care derulează proiecte importante legate de protecția mediului. Dar, din păcate, există diferențe majore între marile orașe în materie de absorbție a fondurilor europene. Sunt câteva orașe câștigătoare, precum Oradea, Iași, Arad sau Cluj-Napoca, dar există și municipalități care au ratat o bună parte din proiecte. Probabil, primul pe listă este chiar Bucureștiul și am văzut recent apelul ministrului Fondurilor Europene care atrăgea atenția asupra a trei proiecte care ar trebui finanțate din fonduri europene. Este vorba despre reabilitarea rețelei de distribuție a agentului termic, pentru care sunt alocați, din bani europeni, 187 milioane euro, despre reabilitarea cuvei râului Dâmbovița și modernizarea canalizării, un proiect în valoare de 325 milioane euro și în fine, despre un proiect pentru construirea unui incinerator de deșeuri în valoare de 200 milioane euro. În total, Bucureștiul va trebui să absoarbă, în următorii ani, 700 milioane euro și cred că acesta va trebui să fie un criteriu de judecare a performanței noii administrații locale.
De asemenea, acest criteriu se poate aplica simplu și pentru orașele mai mici sau pentru comune. Spre exemplu, există o comună din județul Suceava în care s-au derulat mai multe proiecte europene. Cu siguranță, nu este un caz izolat. De aceea, este nevoie de exemple pozitive la nivelul comunelor care să fie urmate și de alte localități.
Pentru a înțelege diferențele, trebuie doar să privim cum arată Palatul Culturii din Iași, proaspăt restaurat, și care este soarta Cazinoului din Constanța, care aproape a devenit o ruină.
A doua mea așteptare este și mai pretențioasă. Îmi doresc ca noua administrație să facă pași hotărâți către ceea ce se numește „orașul inteligent”. Recent, ministrul comunicațiilor a anunțat un proiect interesant, acela ca municipiul Alba Iulia să devină până la centenarul marii Uniri primul oraș inteligent din România. Un oraș inteligent ar trebui dezvoltat pe o serie de vectori: inovare digitală, mobilitate urbană, energie, educație și sustenabilitate. Să adăugăm și clădirile inteligente și vom constata că abordarea este diferită față de ce s-a „servit” până acum sub forma anvelopării blocurilor vechi.
În fine, noii primari ar trebui să construiască sau să consolideze, acolo unde este cazul, infrastructura informatică dintre cetățean și administrație. Există o serie de proiecte de digitalizare a administrației locale și centrale, dar viteza dezvoltării trebuie să fie mult mai mare.
Despre infrastructura locală nu are sens să mai amintesc. Tema este atât de veche încât riscă să devină monotonă. Esențial ar fi ca metroul bucureștean să fie prelungit în mai multe cartiere, ca drumurile din localități și cele județene să poată fi circulate și, în general, ca drumurile județene să fie la nivelul secolului XXI.
Ați auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
În proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
Se discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
| Articole recomandate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
