Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
politic

 Salariul minim   România, în contextul țărilor dezvoltate
Economistul nr. 49-50, 14 decembrie 2015 
Disputa privind creșterea salariului minim de la 1.050 lei brut în prezent la 1.200 lei începând cu 1 ianuarie 2016 și, eventual, 1.300 lei de la 1 iulie 2016 și 1.400 lei de la 1 ianuarie 2017 are o referință neglijată, dar foarte importantă în practica țărilor dezvoltate, din care România urmărește să facă parte. Datele Organizației Economice pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD), ce grupează aceste state, arată că țara noastră s-a situat în anul 2014 sub media acestor state în ceea ce privește procentajul dintre salariul minim și salariul mediu, dar peste media lor.

România – pe podiumul european la stabilitate macroeconomică. Plus o observație
Economistul nr. 47-48, 30 noiembrie 2015 
România se află între primele trei state din Uniunea Europeană ca stabilitate macroeconomică, potrivit datelor Tabloului de bord pe 2015 al dezechilibrelor macroeconomice publicat de Eurostat la finele lunii trecute. Mai precis, alături de Cehia și Polonia, țara noastră respectă 13 din cele 14 criterii cerute de UE pentru asigurarea stabilității la nivelul întregii economii.

 „Statul-întreprinzător”: experiențe românești   Capitalizarea companiilor de stat și finanțarea marilor proiecte naționale prin atragerea resurselor populației
Economistul nr. 45-46, 23 noiembrie 2015 
Două fenomene relativ recente de pe piața de capital au demonstrat potențialul acesteia de a finanța dezvoltarea companiilor strategice ale statului, ca și proiectele de importanță națională. Primul fenomen: trei companii de stat și-au majorat capitalul social cu aproape patru miliarde lei prin oferte inițiale (IPO) de acțiuni noi. S-a întâmplat în doar ultimii doi ani din cei 20 de când există piață organizată de capital în România, la Bursa de Valori București (BVB). Nu este un accident, este un fenomen, o campanie guvernamentală promisă încă din 2004 și respectată 10 ani mai târziu.

 Surplusul la buget   Aspirina contra recesiunii
Economistul nr. 43-44, 16 noiembrie 2015 
Un surplus bugetar care să nu permită să se majoreze datoria externă a României, în condițiile vriei ce se profilează pe piețele internaționale de împrumut, reprezintă soluția bună. Atentatele de la Paris au ținut capul de afiș al emisiunilor de știri, dar acest eveniment regretabil nu trebuie, în niciun caz, să abată atenția opiniei publice de la ceea ce se profilează la fel de periculos din punct de vedere economic.

 Virajul fiscal   Forțare până la limita de derapaj
Economistul nr. 41-42, 9 noiembrie 2015 
În context, Banca Națională nu contestă direcția în care trimite Guvernul țara, ci traiectoria aleasă și, mai ales, viteza cu care intrăm în acest viraj fiscal. Spus pe șleau, am putea reuși doar la limită. Dacă derapăm, nu există marjă de siguranță, iar riscul asumat este foarte mare. Risc justificat pentru rațiuni politice înaintea rundei electorale din 2016, dar hazardat din perspectiva intereselor naționale pe termen mediu și lung. Și care complică deciziile, oricum dificile, pentru aplicarea unei politici monetare menite să mențină ferm stabilitatea prețurilor, implicit stabilitatea leului față de principalele valute internaționale.

 (De)Reglementarea... focului?   Je suis Colectiv
Economistul nr. 39-40, 26 octombrie 2015 
Cultivarea emoției în locul rațiunii se vede foarte bine atunci când poporul cere capetele responsabililor, iar conducătorii nu ezită să-i dea satisfacție. Un incendiu, însoțit de panică, incendiu care a ucis și rănit zeci de tineri în timpul unui concert rock desfășurat într-un club din București, a generat o amplă reacție emoțională ce a fost exploatată de televiziuni și oameni politici. Aceasta e produsul educației și manipulării din ultimele două decenii, în contextul în care s-au cultivat manifestările afective în zone unde ar fi trebuit să dicteze rațiunea și pragmatismul.

 „Politicieni de cu seară”   Proto-ante-pre-campanie electorală
Economistul nr. 37-38, 12 octombrie 2015 
În peisajul localităților țării au apărut în ultimele zile semnele de neconfundat ale campaniilor electorale: bannere și corturi, cu mesaje propagandistice țintite spre alegerile locale din vara anului viitor. Este – ca să spunem așa – vârful aisberg-ului, întrucât ceea ce se întâmplă „în adâncuri” prezintă mai multă importanță pentru potențialii alegători. Listele de candidați, o operațiune mai dificilă acum decât oricând. Sunt foarte puține cazurile în care, într-o formă mai mult sau mai puțin mascată, se aduc în atenția electoratului candidații diferitelor formațiuni politice pentru funcțiile de primari.

 Previziuni și prevederi   Anotimpul în care se numără… prognozele
Economistul nr. 35-36, 5 octombrie 2015 
N-a fost, nu este și, cu siguranță, nu va fi dificil să se identifice că în luările de poziție publice tema predictibilității ocupă un loc central. Multe dintre neajunsurile din economie sunt puse pe seama deficitului de predictibilitate. Cu toate acestea, cu excepția unor publicații de specialitate, anticipările Comisiei Naționale de Prognoză privind perioada 2015-2019 s-au „bucurat” de un neinvidiat anonimat. Aceeași „soartă” au avut și prognozele emise nu numai de numeroase bănci care își desfășoară activitatea în țara noastră, ci și cele ale FMI, BERD și Comisiei Europene.

 Gradul de deschidere a economiei   Mai este mult de lucru la creșterea lui
Economistul nr. 35-36, 5 octombrie 2015 
Referitor la îndeplinirea criteriilor reale de convergență, necesară pentru trecerea cu succes la euro, se poate afirma că mai avem de lucrat la gradul de deschidere a economiei (totalul dintre exporturi și importuri, raportat la PIB). Acest indicator a atins un maxim în anul 2011, după care a început să bată pasul pe loc sub pragul de 75% din PIB.

 România – „lanterna roșie” a veniturilor guvernamentale în UE   Deficitul de servicii publice pleacă de la deficitul de fonduri
Economistul nr. 33-34, 21 septembrie 2015 
România conduce clar și de mai multă vreme în topul celor mai mici venituri guvernamentale raportate la PIB la nivelul statelor Uniunii Europene. Datele Eurostat pentru 2014 arată că ne situăm cu mai bine de zece procente din PIB sub media europeană și cu aproape 20% sub nivelul înregistrat de modelul nostru socio-economic tradițional, Franța.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I