Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
Macroeconomie

 TTIP   Punct de vedere al AOAR față de TTIP
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
TTIP are la bază o idee economică, de forță: eliminarea la nivel global a restricțiilor tehnice, vamale, permițând lărgirea accesului unui număr în creștere de țări la tehnologii și produse noi. Detaliile negocierilor, protejate de confidențialitate deosebită, au generat numeroase suspiciuni legate de viitoare anulări ale unor restricții vizând securitatea alimentară la nivel UE, ca și posibilitatea de liberalizare a unor servicii, cum ar fi cele medicale.

TTIP la confluența jocului de interese nu totdeauna convergente
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Prevalența aranjamentelor de integrare regională specifice începutului de nou secol, îndeosebi apariția celor etichetate de analiști drept „mega aranjamente”, caracterizează recenta arhitectură a sistemului economic, devenit unul global. Aceste aranjamente sunt diferite de cele considerate tradiționale în ce privește anvergura, obiectivele și consecințele sistemice, fiind orientate către o integrare mai profundă și mai cuprinzătoare și focalizându-și cadrul reglementar către oferirea unei platforme viabile pentru lanțurile regionale sau transregionale creatoare de valoare prin asigurarea unui climat de afaceri definit prin liberalizare, transparență și predictibilitate.

 TTIP   Poziția CNS Cartel Alfa privind acordul de liber schimb SUA-UE
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Acordul TTIP poate aduce avantaje comerciale ambelor părți. Cu toate acestea, există multe motive de îngrijorare la nivelul opiniei publice din Europa, privind în special clauza de soluționare a conflictelor dintre corporații și state (ISDS). Dacă aceasta va fi inclusă în acord, statele membre ale UE se vor vedea obligate să accepte deciziile unor instanțe de arbitraj private, în cadrul unor posibile conflicte cu investitorii americani. De aceea, Cartel Alfa nu este de acord cu includerea clauzei ISDS în acordul care va fi încheiat (vezi cazul Roșia Montană).

 TTIP   Deficitul balanței comerciale s-a intensificat în 2015
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
La începutul lunii februarie, Institutul Național de Statistică a comunicat datele privind dinamica fluxurilor comerciale internaționale ale României în decembrie 2015. Conform datelor INS, exporturile au crescut cu 3,8% an/an (ritm în accelerare de la 1,8% an/an în noiembrie), la 3,94 miliarde euro în decembrie. Exporturile către țările membre ale Uniunii Europene s-au majorat cu 3,9% an/an, la 2,75 miliarde euro, iar vânzările spre țările din afara UE au crescut cu 3,4% an/an, la 1,20 miliarde euro.

 TTIP   România: o economie mică surprinsă de oportunitățile TTIP
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
De câte ori v-ați izbit de pasivitatea românească? Sub ce forme? Cum ne vindecăm de pasivitate? Cum ne raportăm la caruselul global al intereselor economice? Dar mai ales când ne apucăm serios și inteligent de treabă? Când găsim combinația optimă dintre succesul economic și circumstanțele politice? Acum un an, spuneam că fiind „prinși în ițele politicii noastre dâmbovițene, pierdem din vedere mizele mari, de stringentă actualitate, la nivel european și mondial”i. Este vorba despre noile oportunități ale Parteneriatului Transatlantic de Comerț și Investiții. Pe scurt, este vorba despre TTIP.

 TTIP   Capcanele minții
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
O analiză detaliată privind un acord economic între EU și SUA este prematură fiindcă acesta nu este încă finalizat oficial. Detalii ale acestui acord au inundat însă presa de specialitate, provenind din surse neidentificate, dar aparent informate, ceea ce a provocat reacții virulente pro și contra. Cum acronimele acordului în engleză sunt TTIP, sunt tentat să folosesc un calambur care de fapt constituie esența acestui articol.

 TTIP   Interconectivitatea americano-europeană (TTIP) și comerțul extern al României
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Trăim într-o epocă a interdependențelor complexe care pot genera neplăceri, în cazul în care nu sunt percepute și gestionate adecvat, sau creează șansa beneficiilor pentru cei care au îndemânarea de a le canaliza în propriul folos ori al obținerii unor bunuri comune internaționale. J. Nye scria recent că, în 1991, când președintele american George H.W. Bush proclama „o nouă ordine mondială”, el trimitea tot spre „ordinea” instaurată după Al Doilea Război Mondial.

 Davos 2016   În fundalul celei de-A Patra Revoluții Industriale. Etnogeneză la Davos
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Forumul Economic Mondial de la Davos, înființat în anul 1971, este emblematic pentru epoca noastră prin felul în care, spre deosebire de mai vechiul Grup Bilderberg, curtează notorietatea inclusiv printr-o transparență calculată cu privire la puterea celor care vin și subiectele de maximă importanță globală (printre unele diversiuni triviale) care se discută.

 Davos 2016   A Patra Revoluție Tehnologică: de la predicții la realitate
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Atacuri teroriste, haos geopolitic, burse volatile, doar aceste trei indicii sunt de ajuns ca să putem spune că 2016 nu a început tocmai lin. Cum va fi oare restul anului? Prezicerea este extrem de dificilă și, cu toate astea, la Forumul Economic Mondial de la Davos câțiva îndrăzneți au încercat să creioneze viitorul.

 Davos 2016   Davos nu este viral
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Forumul de la Davos 2016 nu a devenit viral pe rețelele de socializare și nici nu a depășit caracterul unei obișnuite știri de presă în mass-media românești. Dezinteresul evident cu care este tratat în România ar putea fi explicat printr-o anumită uzură imagologică normală a Forumului după o perioadă relativ îndelungată de funcționare, ca și printr-o la fel de relativă inconsecvență în menținerea exigenței față de importanța și atractivitatea temelor puse în discuție.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I