Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
Macroeconomie

 AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL   Suntem prea săraci să ne mai permitem bani ieftini
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Eliminarea sărăciei constituie una dintre principalele preocupări ale societății noastre. Regăsită în rețetare diferite în varii forme ale welfare-state-ului, lupta împotriva flagelului sărăciei folosește cel mai adesea arsenalul redistribuționist, mizând pe forța empatică a discutabilului concept de justiție socială. Taxarea, neavând trăsăturile unui „preț” plătit pentru a intra în posesia unor bunuri dorite, își găsește adesea justificarea mai ales prin nevoia de solidarizare cu cei mai sărăci membri ai societății, cu beneficiarii politicilor de protecție socială.

 AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL   Incluziunea socială și financiară în contextul dezvoltării durabile
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Pornind de la estimările publicației CGAP potrivit cărora la nivel mondial sunt peste 500 milioane ferme de familie, ferme ce asigură hrana a peste 2,5 miliarde de oameni, ce trăiesc zilnic cu mai puțin de 2 $, consider că este datoria noastră, a economiștilor, să identificăm cele mai eficiente modele de microfinanțare care să-i sprijine pe cei aflați într-un grad de sărăcie absolută sau relativă. Constrângerile celor care lucrează în microfinanțarea spațiului rural sunt numeroase, iar riscurile și limitările colaterale sunt pe măsură, mai ales dacă ne referim la acel segment vulnerabil din punct de vedere bancabil.

 AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL   Ortodoxie și economie
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Să spunem lucrurilor pe nume, dintr-un bun început: legat de problema relației dintre Ortodoxie și economie, există, la nivelul percepției comune, colocviale, o serie de idei preconcepute ce se pot dovedi în timp a fi de-a dreptul păguboase. După părerea noastră, un caz tipic în acest sens îl reprezintă „mitul” larg răspândit conform căruia Protestantismul, prin etica sa, este singurul compatibil cu spiritul capitalismului, în general, și cu performanța economică ridicată, în particular. Pe același culoar se situează, în opinia noastră, și contra-mitul conform căruia Ortodoxia ar fi incompatibilă cu valorile economiei de piață liberă.

 AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL   Hayek despre infatuarea fatală a planificării sterile
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Dacă ar fi să alegem un singur gânditor dintre cei care au avut un rol decisiv în evoluția liberalismului zilelor noastre, acela ar trebui să fie, fără urmă de îndoială, Friedrich Hayek. Evident, sistemul de principii pe care s-a fondat lumea modernă datorează enorm unor intelectuali precum Ludwig von Mises sau Milton Friedman, care, în secolul al XX-lea, au rafinat și popularizat idei formulate de gânditorii Școlii de la Salamanca, de David Hume, Adam Smith sau Carl Menger.

 AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL   Anti-sărăcie. Și de doi bani teologie, metafizică, antropologie, filozofie politică și economie
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Recentul Pachet integrat pentru combaterea sărăciei, prezentat în ședința de guvern din 10 februarie curent și menit a recupera și viabiliza un nucleu urgent, pragmatic și fezabil din Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020 (și din jurul acesteia) a repus pe ordinea de zi a dezbaterii publice problema sărăciei. (Încet-încet văd că planurile cincinale își recâștigă plauzibilitatea în ochii contemporanilor.)

 TTIP   Efectele scontate ale Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP): continuarea dezbaterii
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
TTIP este cel mai intens dezbătut mega-acord comercial negociat în prezent de Uniunea Europeană cu parteneri extracomunitari. În opinia unor experți internaționali, acest parteneriat între UE și SUA reprezintă mult mai mult decât „încă un acord comercial preferențial”. Acesta are drept obiectiv consolidarea legăturilor dintre cele mai mari entități economice ale economiei mondiale, în contextul eșecului negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Doha desfășurate sub egida Organizației Mondiale a Comerțului, intensificării concurenței globale în planul acordurilor comerciale preferențiale și al scăderii influenței UE și SUA în comerțul mondial (Fontagné, Gourdon, Jean, 2013).

 TTIP   Controversatul TTIP!?
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Fără nicio îndoială, una dintre cele mai ample și importante inițiative economice internaționale o reprezintă Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții – TTIP. Lansat în 2013, TTIP a ocazionat intense negocieri între Uniunea Europeană și SUA, derulate de regulă în spatele ușilor închise. Obiectivul său declarat îl constituie reducerea barierelor în calea relațiilor economice dintre SUA și Uniunea Europeană (tarife vamale, restricții privind investițiile, reglementări inutile etc.) în vederea amplificării schimburilor economice dintre cele două părți.

 TTIP   Economia mondială și perspectiva unor noi reguli ale jocului în domeniul comerțului și investițiilor: implicații geopolitice ale TTIP
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Ultimul sfert de veac a fost caracterizat de adâncirea, consolidarea și maturizarea globalizării astfel încât aceasta a devenit o realitate, un fapt împlinit și chiar o banalitate, deși implicațiile sale nu sunt întotdeauna explicite, tocmai pentru că ne confruntăm cu ele în fiecare zi. Globalizarea a trecut de la activitățile economice producătoare de bunuri și servicii la schimbul de informații și de la state (în sens de economii) la firme și apoi la indivizi, reclamând prin ubicuitatea sa reguli și instituții noi sau, în lipsă de ceva mai bun, măcar o adaptare, fie ea și provizorie, a celor existente.

 TTIP și companionii   Rădăcinile legitime ale reacționarismului anti-globalizare
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Odată cu definitivarea textului pentru Trans-Pacific Partnership (TPP) dintre SUA și mai multe țări asiatice și sud-americane, americanii și-au îndreptat privirea către accelerarea negocierilor pentru TTIP, Transatlantic Trade and Investment Partnership, care se derulează între guvernul american (gurile rele ar spune lobbyiștii corporatiști ai guvernului american) și Comisia Europeană. În vreme ce TPP va trece acum prin procesul controversat de aprobare politică, vor mai trece cel puțin trei sau patru ani până când s-ar putea definitiva negocierile TTIP, timp în care acestea trebuie să supraviețuiască unei opoziții din partea societății civile diverse și cu propriile sale pârghii politice (organizații de mediu, sindicate etc.).

TTIP, o răscruce a echilibrelor comerciale și motiv de reflecție asupra unor incapacități ale României
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
TTIP poate fi înțeles mai bine dacă privim atent contextul actual al politicilor comerciale, marcat de o permanentă dispută între avocații liberului schimb și cei ai protecționismului în comerțul internațional. Există multe voci, inclusiv în UE, conform cărora în inițiativele de liberalizare sunt câștiguri, dar pot fi și pierderi, iar efectele unei liberalizări complete a comerțului internațional nu trebuie supraestimate (după unii numai 0,5% creștere a PIB-ului mondial, în timp ce liberalizarea parțială în Runda Doha ar duce numai la 0,1% creștere PIB-ului mondial).

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I