Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Care odihnă și tratament?
Turismul balnear românesc se scaldă în apă călâie!

Economistul nr. 21-22, 29 iunie 2015

Care odihnă și tratament? Turismul balnear românesc se scaldă în apă călâie!

E CAZUL SĂ FACEM UN SUBIECT? Am scris de mai multe ori – și nu mă dezic de la afirmațiile în cauză – că Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) se numără printre cele mai active, receptive și transparente din industria națională a vacanțelor. Într-adevăr, de aproape un deceniu de când fostului secretar de stat în Ministerul Turismului (2000-2003) Nicu Rădulescu i s-a încredințat de patroni funcția de președinte, OPTBR s-a manifestat mult mai activ decât predecesorul său prin idei și acțiuni cu efecte vizibile atât pe piața internă, cât și cea externă. Ceea ce reprezintă o strategie mai mult decât salutară dacă avem în vedere faptul că turismul balnear din România are o istorie milenară. „Prin descoperirea apelor termale și minerale în Dacia înainte de cucerirea romană”. De ce am invocat minitabloul de mai sus? Simplu! Pentru că ultima acțiune de management de interes național, inițiată de OPTBR la prima ediție a Târgului de Turism al României din acest an, s-a transformat dintr-o posibilă dezbatere profesională ideală într-un vizibil pas înapoi în legătură cu acest concept. E cazul, s-ar putea întreba cineva, să facem un subiect de presă din acest accident? Da, este. Pentru că el reconfirmă încă o dată rapiditatea cu care managerii din turism sunt gata să se întoarcă la atât de păgubosul formalism.

DOUĂ ARGUMENTE. Acțiunea la care ne referim a purtat un titlu mai mult decât generos: „Seminar OPTBR: «stațiunile balneare în schimbare, investiții la nivel european»”. Iar cele cinci subiecte ale seminarului („Stațiunile balneare în pragul unui nou sezon estival”, „Modernism și sănătate la Băile Felix”, „Complexul Brădet – un reper pentru industria sănătății”, „Relansarea complexului balnear Călimănești-Căciulata”, „Beneficiile produselor Gerovital H3 și Equilibrium”, „Pe urmele romanilor – proiect european de mare tradiție”) și-au propus să analizeze atât valoarea de excepție a acestor idei, cât și șansele lor certe de a grăbi, în sfârșit, relansarea turismului balnear atât pe plan intern, cât și extern. Și-au împlinit ele această țintă? Teoretic, da. În sensul că autorii care au susținut respectivele subiecte au reușit să demonstreze, dacă nu total, cel puțin parțial, că unitățile care au inspirat obiectul seminarului au înregistrat rezultate de-a dreptul performante în ultimii 10 ani. Practic, nu, ori prea puțin. De ce? În primul rând, prin faptul că acest seminar, atât de util pentru industria balneară din România, s-a bucurat de o participare extrem de scăzută greu de înțeles. Abia 20 la sută din reprezentanții celor peste 60 de stațiuni balneare au catadicsit să fie prezenți la respectiva dezbatere profesională, deși, atenție, majoritatea a avut mulți reprezentanți la ediția de primăvară a Târgului de Turism, când a fost programat Seminarul. Ceea ce înseamnă că absența de la sus-amintita dezbatere profesională nu are nicio justificare. Cu excepția ignorării deliberate a ideii de dezbatere profesională. Care, la rândul ei, nu poate fi „ruptă” de faptul că rezultatele atragerii de turiști în industria balneară continuă să fie încă mediocre în raport cu potențialul natural al acestei industrii.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Multora titlul de mai sus ar putea să li se pară ilogic. Cum să facă rău turismului o facilitate atât de evidentă – acordarea unor tichete de vacanță de companiile de stat și private propriilor angajați, mai ales că pentru astfel de tichete patronii și tur-operatorii se bat de ani și ani?! Este evident că prin folosirea acestor tichete industria vacanțelor din România are șansa de a beneficia, după mulți ani, de ecuația cea mai favorabilă pentru dezvoltarea turismului intern.

Anul 2015 – cel mai cald din ultimii 50 – are merite incontestabile în recordurile (aproape generale) în ceea ce privește numărul de turiști pe plan mondial. E posibil să aflăm în scurt timp că efectele „celui mai cald an” se regăsesc cu rezultate pozitive și în România. Nu ne-a spus încă acest lucru INS. Susțin însă informația organizațiile patronale și asociațiile profesionale din turism, care iau zilnic pulsul industriei vacanțelor. Așteptăm deci ca afirmațiile lor să fie confirmate și de datele oficiale.

Pentru turism, domeniu care ar trebui să se afle permanent la dispoziția tuturor cetățenilor țării, atât ca informare, cât și ca ofertă, transparența este oxigenul. Nu teoretizăm mai mult – întreaga practică mondială confirmă acest lucru – și trecem la analiza unor experiențe, performanțe și erori manageriale de la noi. Cât de transparentă este industria vacanțelor? Într-o măsură, departe de a fi completă, este (ne referim la anunțarea evenimentelor mai importante, la promovarea de oferte, la inaugurările de unități, modificările de tarife etc., etc.).

Înaintea argumentelor care să răspundă la întrebarea din titlu, e bine să dezlegăm „enigma” lui Hercules. Cine este el, metaforic vorbind, încât să aibă dreptul să caracterizeze trecutul, prezentul și viitorul stațiunii? Probabil că toată lumea cunoaște legenda. În ce ne privește, ne grăbim s-o explicăm în contextul dat. Hercules, semizeul lumii antice, a fost numit, pentru forța lui fizică, cu multe secole în urmă, un simbol al stațiunii Băile Herculane.

Secolul XXI a debutat în viața noastră, cel puțin în domeniul turismului, cu o avalanșă de noutăți care parcă nu se mai oprește. Industria, care se situează pe locul unu în lume în ce privește numărul de angajați, își propune în acest secol să atragă circa un miliard de turiști, din toate categoriile de oameni ai planetei. Înscriindu-și preocupările în cadrul trendului mondial, Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), printre puținele cu demersuri vizibile în acest sens, a organizat la începutul toamnei, în stațiunea Sovata, cea de-a XI-a ediție a uneia din cele mai importante manifestări cu un asemenea caracter – Bursa și Forumul Turismului Balnear.

Dintre cele peste 800 de obiective turistice cu caracter unicat existente în România, neintroduse nici măcar în procent de 10 la sută în circuitul turistic, două au început, și nu întâmplător, să-și ceară dreptul la viață. Adică să fie cunoscute, căutate și asaltate de turiști. Este cazul – ca să nu mai lungim vorba – despre cele două plaje sălbatice din comunele Săcele (Vadu) și Corbu (Corbu), ambele din județul Constanța. Nu sunt, însă, singurele care au statutul de „plaje sălbatice”.

Piața mondială a industriei vacanțelor, care se apropie de atragerea anuală a peste 1 miliard de turiști, se extinde de la un an la altul cu o viteză (aproape) cosmică. Nimic din ceea ce înseamnă interesul turiștilor pentru oferta ei nu scapă nici un moment atenției. În multitudinea de idei și politici manageriale destinate acestui scop, organizarea de „evenimente speciale pentru turism” s-a impus ca o strategie generală pe toate meridianele.

Odată cu primele zile ale toamnei, iubitorii de vacanțe – mai ales cei care n-au reușit să se bucure de soarele litoralului – se mai gândesc și acum cu regret la ratarea sejurului la țărmul Mării Negre. Există pentru cei aflați în această situație, dar nu numai pentru ei, o șansă reală de a-și compensa amintita insatisfacție. În ce constă ea? În faptul că, de câțiva ani, Societatea Națională a Sării din România a reușit să construiască, prin introducerea în circuitul turistic a fostelor mine vechi, un nou „Litoral”, cel subteran, care funcționează și vara, și iarna în condiții de vacanță excelente.

Atât de solicitată pe timp de vară, industria vacanțelor de pe litoral e pe punctul a încheia cea mai profitabilă perioadă pentru ea, sezonul estival. Oricât am dori – și dorim –, nu suntem în măsură în acest moment să vă prezentăm bilanțul oficial al afacerilor din acest sezon. De ce? Pentru simplul motiv că INS (Institutul Național de Statistică) anunță acest bilanț abia (probabil) în luna noiembrie. E posibil, după opinia noastră, dar nu și cert, ca el să fie pozitiv.

Autoritățile naționale – ministere, guvern, Parlament – se chinuiesc de câțiva ani buni să „nășească” un proiect de lege de importanță strategică pentru rezolvarea unei probleme deosebite în turism. Ce anume a determinat apariția unei asemenea urgențe? Simplu!

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I