Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
editorial
print
a+
a-

Bursa, o analiză completă și un bun exemplu rupt din realitate

Economistul nr. 14-15, 30 august 2016  

Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare.
Au fost aduse o serie de reproșuri la adresa evoluției pieței de capital din România, dar virtutea importantă este, poate, aceea că a traversat criza economică mondială fără perturbații majore. În acest moment, autoritățile și operatorii pieței caută soluții pentru dezvoltare. În același timp, toată lumea este de acord că ținta pe care trebuie să o atingă piața de capital este trecerea de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru atingerea acestui obiectiv ambițios este nevoie ca toți cei implicați să lucreze și să colaboreze. Pentru că barierele ce trebuie depășite țin atât de legislație și autoritățile de reglementare, cât și de societățile financiare care formează țesutul stabil al pieței.
Raportul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pe care îl prezentăm în acest număr al revistei „Economistul” analizează evoluția pieței de capital din România, în anul 2015, într-un context internațional destul de volatil. Cu toate acestea, piața de capital românească a cunoscut o serie de clarificări necesare, precum restructurarea peței RASDAQ și apariția AeRO.
Raportul ASF arată că anul trecut, pe piața românească au avut loc două noi emisiuni de instrumente financiare, din care cea mai importantă a fost emisiunea de obligațiuni a municipiului București și, de asemenea, au fost efectuate 14 oferte publice de vânzare în valoare totală de aproximativ 186 milioane lei.
În același timp, pe piața au avut loc două oferte publice de preluare obligatorii, au fost admise la tranzacționare pe piața reglementată administrată de BVB cinci noi companii, au avut loc șase oferte publice de cumpărare ș.a. Toate aceste evenimente care au avut loc pe piața primară sau pe cea secundară ne arată un anumit dinamism al pieței în anul 2015. Dar investitorii, emitenții și operatorii pieței așteaptă mai mult de la Bursa de Valori București. Iar obiectivul fundamental, acela de trecere de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă ar aduce un plus cât se poate de pragmatic: atragerea unor investitori de un alt calibru.
Mihai Chișu, prezintă pe larg, în articolul publicat în acest număr al revistei (pag. 52-53), diferențele importante între piața românească și piețele dezvoltate și pașii care trebuie urmați pentru a se face saltul la statutul de piață emergentă.
Adeseori, un reproș care se face auzit la adresa Bursei de Valori București este acela că atrage prea puține companii și în special prea puține firme cu capital privat. Revista „Economistul” prezintă un exemplu demn de luat în seamă al companiei Ascendia, firmă care a ajuns să fie cotată pe piața AeRO. În cazul Ascendia s-au întâlnit în mod fericit trei factori: un antreprenor român pasionat și cunoscător al pieței de capital, o companie tânără care activează pe o piață concurențială și care a avut nevoie de capital și în fine un investitor instituțional care a decis să cumpere un pachet minoritar de acțiuni, dar care a impulsionat și cotarea pe piață. Toți acești factori au dus la cotarea Ascendia pe piață și, cu siguranță, povestea acestei companii poate fi un bun exemplu și un răspuns la întrebarea: cum pot fi atrase mai multe firme cu capital privat pe piață.
Nu în ultimul rând, cu ocazia acestui număr, revista „Economistul” lansează în cadrul secțiunii editoriale „Util” o prezentare a unui set de indicatori economici interni și externi. Opțiunea nu este întâmplătoare întrucât deciziile de a investi pe o piață sau alta sunt bazate și pe o analiză a evoluției economiei autohtone. Din acest punct de vedere, economia românească este în plin avânt, cu un singur, dar important, amendament: este tot mai vizibil faptul că există o creștere economică bazată pe consum și pe stimulente fiscale. De altfel, acest lucru este demonstrat și de diferența de creștere dintre industrie și ansamblul economiei. Revista „Economistul” își propune să consolideze secțiunea editorială în care prezintă indicatorii semnificativi macroeconomici. Tocmai pentru că, de multe ori, cifrele vorbesc de la sine.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus

ECONOMISTUL

Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră.

Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății.

Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”).

Economia românească prezintă toate semnele aparente că se află în creștere. Iată doar câțiva indicatori: creștere economică prognozată la nivelul de 4%, indicatori de venituri și cheltuieli care se înscriu în bugetul de stat pe anul acesta, o creștere spectaculoasă a consumului, o rată a inflației aflată la un minim record (minus 3%) și o rată a șomajului mai mică decât media europeană. Se pot adăuga și alți asemenea indicatori macroeconomici care arată progresele economiei autohtone.

În încercarea de a explica motivele pentru care România a pierdut investiția într-o fabrică de motoare a firmei Daimler, vicepremierul Costin Borc a oferit câteva explicații suplimentare. Cea mai importantă este legată de faptul că investitorul german ar fi pus o condiție importantă, și anume ca locul în care se situează proiectul industrial să se afle la 17 ore de fabrica din orașul german Bremen. Era o scuză credibilă pentru pierderea unei investiții, pentru că s-a spus, geografic, orașul Sebeș din județul Alba, acolo unde grupul german are deja o investiție, nu ar fi putut concura cu locația din Polonia.

analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I