Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Brexit – Decizie irevocabilă cu implementare „in progress”

Coca Cornel Constantinescu, Prim-Vicepreședinte ASF.
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016


Brexit – Decizie irevocabilă cu implementare „in progress”

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Transpunerea în practică a Brexit-ului se dovedește a fi un proces complex și de durată, care va necesita o perioadă lungă de analiză și de pregătire în formularea unei strategii și a pașilor concreți în vederea transpunerii acesteia, atât din partea factorilor de decizie din Marea Britanie, cât și a celor din Uniunea Europeană. Brexit-ul va conduce la modificări structurale în ceea ce privește regimul economic și comercial cu efecte nu numai economice, dar și sociale, a căror amplitudine va depinde de soluțiile de colaborare ce vor fi identificate de părțile implicate.

Având în vedere că negocierile vor viza aspecte esențiale ce vor defini modul de cooperare cu UE pe probleme de fond ce țin de existența pieței unice, libera circulație a capitalurilor, persoanelor, bunurilor și serviciilor, vor trebui identificate acele soluții care să aducă beneficii ambelor părți, într-o lume din ce în ce mai globalizată și cu economii interdependente. În același timp, trebuie găsită formula corectă, de echilibru, în contextul actual, caracterizat de o cerere globală firavă, creșteri nesemnificative ale comerțului și investițiilor și volatilitate a piețelor financiare. 

Efectele referendumului nu s-au lăsat așteptate 

Amânarea procesului sporește incertitudinile și creează temeri cu privire la modalitatea de acomodare a celor patru libertăți de circulație, i.e. a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor. Între timp, efectele economice nu așteaptă deciziile politice, astfel că lira sterlină a scăzut cu peste 12% față de dolar, la 1,30 USD/GBP în august, iar în raport cu euro se află la 1.14, comparativ cu 1.3 înainte de Brexit. Tot ca reacție la Brexit, Banca Angliei a luat în august decizia de a reduce rata dobânzii de referință de la 0,50% la 0,25% cu scopul de a stimula economia locală. În aceeași notă se înscrie și cumpărarea de obligațiuni guvernamentale de 60 miliarde lire sterline în următoarele șase luni, în continuarea programului de răscumpărări QE  început în 2009, în condițiile în care randamantele titlurilor de stat pe 10 ani au atins, în august, un minim de 0,53%. Totodată, Banca Angliei va demara și un program de susținere a companiilor a căror operațiuni se desfășoară preponderent în Marea Britanie prin achiziționarea de obligațiuni corporative, cu calificativ investment grade, de 10 miliarde lire sterline, în condițiile în care previziunile privind creșterea economică pentru anul 2017 au fost deja ajustate de la 2,3% la 0,8%. În același timp, se așteaptă ca rata inflației să crească de la 0,8% la 1,9%, rămânând totuși cu mult sub țintă de 2% pe fondul creșterii șomajului de la 5% la 5,4%.

Din punct de vedere al schimburilor comerciale, Marea Britanie se situează într-o poziție quasi-neutră în relația cu UE, cu 44% exporturi și 53% importuri către/din state terțe în 2015, în timp ce ponderea exporturilor UE către Marea Britanie reprezintă circa 3% din PIB-ul comunitar.

Volumul schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie au însumat 3,93 miliarde euro în 2015, exporturile către Marea Britanie reprezentând 4,36%, în timp ce importurile reprezintă 2,49%. Prin urmare, impactul Brexit-ului nu va fi semnificativ, dar un tratat de liber comerț la nivel european în viitor va fi binevenit.

Marea Britanie are un sector financiar puternic, cu o contribuție semnificativă în PIB, de 7% în 2015. În acest context, subliniez faptul că aproximativ 75% din instituțiile financiare, care desfășoară activitatea în baza pașaportului european, sunt localizate în Marea Britanie, în condițiile în care în trecut Marea Britanie a promovat liberalizarea pieței interne a serviciilor. Din această cauză, aranjamentele cu privire la serviciile financiare se vor dovedi importante și dificile în același timp, în contextul în care marile bănci de investiții din Statele Unite, dar și din terțe țări, oferă servicii clienților europeni pe baza pașaportului european, prin intermediul filialelor înregistrate în Marea Britanie. Piața de capital a părții continentale a UE este interconectată de cea a City-ului londonez, astfel încât separarea va fi complexă, de durată și costisitoare.

Ar fi o acțiune de hazard să previzionezi impactul Brexit-ului asupra serviciilor financiare, necunoscându-se încă modalitățile concrete de cooperare, în acest sens.

Proiectul european al Uniunii Piețelor de Capital (UPC) va fi susceptibil a suferi modificări, ca urmare a rezultatului referendumului, ținând cont de dedicația Marii Britanii față de acesta. Proiectul a fost conceput cu scopul de a reduce barierele în cazul investițiilor transfrontaliere, în considerarea necesității ca piața de capital să asigure o finanțare mai consistentă a economiei, având drept exemplu piața din Statele Unite, unde circa 80% din întreprinderi se finanțează prin intermediul bursei, raportat la numai 20% pe piețele europene. O piață de capital mai puternică și eficientă ar contribui la revenirea din criză a economiei europene în ansamblu și ar reduce dependența întreprinderilor de finanțarea bancară.

Piața de capital din România cunoaște o relativă stabilitate a prețului activelor financiare,  datorată lichidității și adâncimii reduse, având în vedere că indicii principali ai bursei nu au atins valorile dinainte de criză, ca alte burse mature din Europa. Cu toate acestea, nu trebuie excluse viitoare influențe ale Brexit-ului asupra prețurilor activelor financiare. Rezultatul referendumului nu a „speriat” piețele de capital, exceptând scăderile indicilor burselor din Europa, în primele zile după referendum, intuind probabil faptul că momentul efectiv al ieșirii este încă departe. Indicele FTSE 100 a bursei din Londra a crescut în ultimele două luni cu 14%, posibil și ca urmare a programelor de răscumpărare efectuate de Banca Angliei, de asemenea indicele CAC 40 al bursei de la Paris a crescut cu circa 10%, respectiv indicele DAX cu aproximativ 14%. Indicele BET al bursei de la București a cunoscut același trend de creștere cu aproape 10%. 

Incertitudinea scade apetitul investițional 

Efecte indirecte, cumulate se vor resimți într-o măsură, greu de anticipat în prezent, având în vedere multiplele necunoscute, în special condițiile de ieșire și modalitatea de continuare a relațiilor cu UE, iar în cazul industriei financiare avem în vedere „soarta” dreptului de prestare transfrontalieră a serviciilor financiare. Creșterea incertitudinii va avea repercursiuni asupra încrederii și apetitului investițional, cu efecte economice. În acest context, este de dorit o ieșire lină, predictibilă care să mențină un cadru general benefic schimburilor.

Reformele economice post-criză, în special cele aferente sistemului financiar, au fost implementate într-un ritm alert, cu scopul unei mai bune integrări și evitării folosirii fondurilor publice pentru salvarea unor instituții financiare de importanță sistemică. Măsurile sunt menite să crească încrederea în instituțiile financiare, competitivitatea și rezistența lor la șocuri, în beneficiul cetățenilor. În acest context, comunicarea argumentelor este esențială pentru buna înțelegere a reformelor.

În mediul economic complex, este esențială creșterea sustenabilă a intermedierii financiare și a gradului de incluziune financiară. Instituțiile financiare din România trebuie să crească accesul la serviciile financiare, să îmbunătățească nivelul de comunicare și transparența, să contribuie la educarea clienților și să promoveze acele servicii și instrumente financiare, care sunt adecvate nevoilor clienților în corelație cu nivelul de tolerantă la risc.

Contextul economic internațional ca rezultat al crizei, pe fondul globalizării, reprezintă o provocare pentru o parte a cetățenilor UE, în contextul în care creșterea economică nu este la nivelul dorit, iar sentimentul de insecuritate economică este prezent, în special în cazul tinerilor și persoanelor de vârsta a treia. În același timp, ar trebui identificată o abordare nouă, care să răspundă la provocările și problemele economico-sociale, ce tind a deveni structurale.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

Bursa de Valori București va lansa în această toamnă cel mai amplu program de educație financiară derulat până în prezent în România, declinat în mai multe proiecte specifice, dedicate în special atragerii de noi investitori pe piața de capital. Sub denumirea generică de „Cei 5 Fantastici”, Bursa de Valori București își propune să aducă, prin cinci proiecte ample, piața de capital mai aproape de oameni, prin seminarii, cursuri, evenimente de mare amploare și chiar un concurs de tranzacționare în mediul real – o premieră pentru țara noastră.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I