Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Bogății subpământene, la suprafață
„Urmărim crearea premiselor unui echilibru corect între veniturile statului și atractivitatea cadrului pentru investiții private”

Economistul nr. 7, 3 martie 2014

Bogății subpământene, la suprafață „Urmărim crearea premiselor unui echilibru corect între veniturile statului și atractivitatea cadrului pentru investiții private”

Dialog cu Gheorghe Duțu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale
 
Octavian-Dragomir Jora: Țară bogată, popor sărac… Este România o altă victimă a „blestemului resurselor”, pe fondul eroziunii instituțiilor, care dă cea mai nenorocită formă de secătuire a energiilor unei națiuni, și al unei neașezări de proporții istorice? „Străinii care ne-au cotropit (la propriu și la figurat)”, „socialismul ambițiilor multilateral deșarte”, „indecizia din perioada tranziției”, „eco-exigențele integrării europene” sunt, în opinia unor academicieni, politicieni, antreprenori sau chibiți, tot atâtea cauze ale unei valorificări ezitante a resurselor naturale. Dvs. cum priviți acest tablou?
Gheorghe Duțu: Concepția unei valorificări ezitante a resurselor naturale este infirmată deopotrivă de realitatea istorică și de contextul actual. România deține o bogată tradiție în sectoarele petrolier și minier. Suntem cel dintâi stat din lume care a produs țiței (în anul 1857) și unul dintre primii producători de gaze naturale. De asemenea, activitatea minieră se desfășoară în România de mii de ani, depozite de minereuri variate fiind exploatate din cele mai vechi timpuri. Perioada interbelică și anii Celui de-Al Doilea Război Mondial au marcat etapa de maturizare a industriilor minieră și petrolieră, precum și consolidarea fundamentului pentru elaborarea legislației moderne în acest sector. A urmat perioada 1945-1989 care a corespuns celei mai mari dezvoltări în toate domeniile de activitate ale sectoarelor petrolier și minier. Schimbările legislative, procesele de reorganizare, restructurare și privatizare, precum și lipsa capitalului pentru susținerea investițiilor în aceste sectoare, care au urmat evenimentelor din decembrie 1989, au afectat semnificativ cele două industrii. În prezent, însă, prin efortul coordonat al instituțiilor cu atribuții de reglementare, gestionare, organizare, control a activităților din această zonă, ne-am asumat sarcina de redresare și refacere a performanțelor istorice din zona resurselor naturale. Mai mult, activitățile de explorare și producție petrolieră și minieră reprezintă un motor de dezvoltare economică, dar acestea nu se pot realiza decât în condiții de siguranță pentru mediu și populație. Respectarea standardelor Uniunii Europene din această zonă reprezintă garanția unei dezvoltări durabile și nu o îngrădire a creșterii economice.
 
ODJ: Ne puteți oferi exemple de țări care au pariat inteligent și pe resurse, dar și pe instituții, pentru o dezvoltare economică judicioasă, eficientă, durabilă?
GhD: Există mai multe exemple de succes pe care ni le-am asumat ca modele ale politicilor viitoare din industriile de petrol și minieră (Canada, Statele Unite, Marea Britanie și altele). De pildă, autoritățile din provincia Alberta, Canada, au o practică îndelungată și o experiență vastă în reglementarea dezvoltării durabile a resurselor naturale. Această provincie deține unele din cele mai importante rezerve de petrol la nivel mondial, iar sectorul energetic al acesteia contribuie în proporție de 10% la economia statului canadian și de 29% la economia provincială. Cheia succesului politicilor canadiene din această zonă rezidă, în special, în consolidarea parteneriatului public-privat, între instituțiile cu rol de reglementare și administrare a resurselor naturale și companiile active în sectoarele petrolier și minier. De asemenea, autoritățile din Alberta au mizat pe o mai mare transparență a datelor și informațiilor referitoare la resursele naturale și pe un sistem de redevențe (impozitare) flexibil.
 
ODJ: Cum stăm, într-un sinopsis concentrat, pe principalele categorii de resurse minerale? Unde suntem mai bine înzestrați, unde mai puțin (comparativ cu alte națiuni, care pot funcționa drept termeni de comparație legitimi)? Câți ani de exploatare a zăcămintelor cunoscute mai avem la dispoziție și ce surprize plăcute mai putem aștepta?
GhD: Resursele naturale ale României se caracterizează în special prin diversitate, pe ambele paliere: petrolier și minier. În evidența Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) se află 166 de substanțe minerale solide repartizate pe următoarele grupe: săruri haloide, minerale utile nemetalifere, roci utile, roci bituminoase, cărbuni, minereuri de metale feroase, minereuri de metale neferoase, minereuri de aluminiu și roci aluminifere. De asemenea se găsesc apele potabile și industriale, apele minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele care le însoțesc, gazele necombustibile, precum și nămolurile și turbele terapeutice. O categorie aparte o constituie minereurile radioactive și minereurile de elemente rare și disperse. România dispune de importante zăcăminte de cărbune utilizate în scop energetic. La nivelul întregii țări, au fost puse în evidență prin lucrări de prospecțiune, explorare și înregistrate cu resurse / rezerve în baza de date a A.N.R.M. un număr de 275 zăcăminte de antracit, huilă, cărbune brun și lignit. Potrivit estimărilor, acestea ar putea asigura necesarul energetic cel puțin pentru următorii 100 de ani. Pentru hidrocarburi, miza momentului este dată de dezvoltarea producției de gaz din Marea Neagră, mai ales în contextul descoperirilor din această zonă și de potențialul de resurse neconvenționale. Având în vedere aceste posibilități încurajatoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, România ar putea deveni exportator de gaze naturale. Să nu pierdem din vedere faptul că resursele la care facem referire sunt neregenerabile și că unele dintre acestea se află în stadiu avansat de exploatare. Spre exemplu, producția autohtonă de hidrocarburi se află într-o etapă de declin natural, ca urmare a epuizării zăcămintelor. Această tendință de scădere se reflectă în creșterea dependenței de hidrocarburile importate și implicit a prețului acestora. O tendință similară a fost observată și în plan regional, european. Potrivit unui raport emis de Parlamentul European în anul 2011, producția europeană de gaz natural ar putea scădea cu încă 30% până în anul 2035. Aplicarea unor tehnologii moderne de investigare geochimică și geofizică pot oferi surprize plăcute celor dispuși să investească în acest domeniu.
 
ODJ: Este profilul nostru macro-industrial construit în consonanță cu realitatea resurselor minerale? Dar cel legat de comerțul exterior?
GhD: Istoria celor 160 de ani de industrie petrolieră și minieră, de la intrarea în vigoare a primei Legi a Minelor, a fost marcată de adaptarea tehnologiilor la necesitățile acestor sectoare prin construcția utilajelor, a instalațiilor specifice, conform standardelor internaționale, de introducerea unor tehnologii noi de prelucrare și nu numai. Perioada de tranziție de la un sistem centralizat la o economie de piață, ce a urmat anului 1989, caracterizată prin lipsa de capital pentru investițiile în tehnologie, a avut ca efect stagnarea temporară a dezvoltării acestui sector și implicit întreruperea investițiilor în tehnologiile moderne. România este, astăzi, interesată, în special, de colaborarea cu companii de talie mondială ce dețin resurse, tehnologii și know-how de ultimă oră, inclusiv în acele domenii de explorare și producție neabordate încă pe piața românească. Perspectivele exportului de resurse naturale din România se pot schimba semnificativ odată cu finalizarea și punerea în funcțiune a conductelor de interconectare a sistemelor de transport din România cu cele din statele vecine: Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria, moment în care țara noastră va dispune de posibilitatea tehnică de a exporta gaze naturale.
 
ODJ: Adăugăm suficientă valoare în țară acestor resurse? Sau pierdem valoare, exploatându-le în termeni nu dintre cei mai avantajoși, comparativ cu realitatea de peste hotare, bunăoară (taxe, redevențe, tarife)?
GhD: În prezent, analizăm oportunitatea implementării unor modificări legislative în zona redevențelor petroliere, după ce, la sfârșitul anului trecut, am majorat redevențele miniere. Regimurile fiscal și de reglementare trebuie să fie competitive, să reflecte riscurile semnificative de ordin geologic, tehnic, riscurile de cost, prețuri de piață, pe care și le asumă investitorii, să fie predictibile și atractive, astfel încât să stimuleze infuzia de capital în sectorul petrolier. Dacă ne-am rezuma la a crește gradul de colectare bugetară, fără să ținem cont de interesul investitorilor, riscăm să devenim necompetitivi pe piața mondială de capital. De aceea, urmărim crearea premiselor stabilirii unui echilibru corect între veniturile ce revin statului și menținerea unui cadru atractiv pentru investiții private, prin consolidarea unui sistem de reglementare fiscal și de redevențe stabil, predictibil, atractiv și care reflectă în mod corect realitățile economice ale industriei de țiței și gaze din România.
 
ODJ: Capital românesc sau capital străin? Cine să aibă întâietate în a exploata resursa minerală românească? Este una dintre temele care au fost confiscate alternativ de apologeții naționalismului economic („Să nu ne vindem țara!”), precum și de cei ai capitalismului oportunist („Dacă noi nu avem cu ce săpa, să sape alții, numai să nu ne rămână bogăția în pământ!”).
GhD: Legislația din domeniul resurselor naturale, în deplină concordanță cu prevederile europene din această materie, promovează tratamentul nediscrimatoriu al companiilor române și străine. Atribuirea perimetrelor petroliere și miniere, în cadrul apelurilor publice de ofertă organizate de A.N.R.M., se realizează în condiții de transparență, cu respectarea prevederilor privind publicitatea comunitară a ofertelor de concesionare, informarea și raportarea către Comisia Europeană.
 
ODJ: Ce face A.N.R.M. în acest peisaj complex de probleme atât de „principiu”, cât și „pragmatice”?
GhD: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată să aplice dispozițiile Legii minelor nr. 85/2003 și ale Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, are ca principală atribuție gestionarea resurselor de petrol, resurselor minerale și a fondului geologic național. În acest sens, A.N.R.M. negociază și încheie în numele statului român acorduri petroliere, licențe de concesiune minieră și permise de exploatare, emite acte de reglementare, norme, instrucțiuni, ordine și regulamente, controlează respectarea de către titulari a prevederilor acordurilor petroliere și ale licențelor sau permiselor, gestionează Sistemul național de transport prin conducte al țițeiului și gazelor naturale. A.N.R.M. îndeplinește atribuțiile conferite de lege privitoare la taxe, redevențe și tarife, stabilește prețul de referință pentru petrolul extras în România în vederea calculării redevenței corespunzătoare și tarifele pentru exploatarea Sistemului național de transport al petrolului. A.N.R.M. execită atribuții specifice și în zona de protecție a mediului, urmărind aplicarea măsurilor stabilite în acest scop, în cursul și după efectuarea operațiunilor petroliere și a activităților miniere.
 
ODJ: Dați-ne exemplu de cinci-zece mituri media legate de resursele minerale românești și demontați-le cu expertiza dumneavoastră profesională.
GhD: În ultima perioadă, spațiul public din România a fost alimentat cu informații controversate, nefundamentate în ceea ce privește activitățile de explorare și exploatare a resurselor naturale. Nu mai departe de anul trecut, se vehicula informația că „operațiunile petroliere ar conduce la producerea unor fenomene tectonice necontrolate”. În realitate, nu s-a dovedit existența unei legături între fenomenele seismice și activitatea petrolieră. Numeroase alte informații neargumentate au vizat subiectul gazelor de șist. Spre exemplificare, fac referire la o parte dintre acestea. „Gazele neconvenționale reprezintă o noutate în sectorul hidrocarburilor și diferă de noțiunea clasică de gaze naturale.”
În realitate, acest tip de resursă nu este o noutate pentru specialiștii în petrol și gaze. Vorbim despre gaze naturale. „Dacă ar accepta explorarea și exploatarea gazelor de șist, România s-ar expune unor riscuri de mediu majore.” De fapt, respectarea normelor în ceea ce privește procesul tehnologic, atât pentru explorare, cât și pentru exploatare înlătură pericolele reale pentru populație. Iar noi ne vom asigura că acestea sunt respectate. În legătură cu acest subiect, au fost exprimate îngrijorări privind faptul că „exploatarea gazelor de șist ar distruge pânza freatică”. De fapt, tehnologiile avansate utilizate în zilele noastre în procesele de exploatare a hidrocarburilor înlătură acest risc. S-a mai vehiculat informația că „actualul cadru legislativ național și internațional nu stabilește standarde privind tehnologia utilizată în astfel de operațiuni”. În realitate, în conformitate cu prevederile legislative actuale, toate metodele de explorare, dezvoltare și exploatare fac obiectul analizei și aprobării A.N.R.M. și a celorlalte autorități competente, inclusiv autoritățile de mediu. Mai mult, o recomandare recentă a Comisiei Europene stabilește un set de cerințe minime în vederea explorării și exploatării gazelor de șist, care include evaluarea impactului lucrărilor de explorare și exploatare asupra mediului, a factorilor de risc asociați acestora, monitorizarea instalațiilor, diseminarea informațiilor către populație și nu numai. Acestea sunt unele dintre temele amplu discutate pe parcursul campaniei de informare privind gazele de șist, lansată anul trecut și pentru a cărei organizare am obținut un grant european.
 
ODJ: Cum putem privi problema ecologică în contextul exploatării resurselor minerale? Pornind de la ideea că orice act de respirație umană este o „alterare” a mediului, oare nu riscăm să intrăm într-o obsesie a conservării mediului cu… prețul omului? Unde ar fi „calea de mijloc înțeleaptă” între capitalismul orientat de profit și „socialismul ecologic” pe care îl reclamă atâția eco-activiști?
GhD: Acordăm o atenție specială eventualelor pericole care ar putea afecta viața românilor, dar în același timp avem obligația de a asigura resurse energetice pentru generațiile viitoare. Evaluarea potențialului țării pentru descoperirea unor resurse de combustibili fosili care să înlocuiască rezervele în curs de epuizare rămâne o necesitate. Autoritățile române vor lua decizii în acest sens, ținând cont de dreptul generației viitoare la existență și dezvoltare proprii, cu respectarea dreptului cetățenilor la proprietate privată și la un mediu înconjurător sănătos.
 
ODJ: Proprietatea publică sau proprietatea privată? Care este, oare, cel mai bun disciplinator al exploatării resurselor?
GhD: Potrivit legislației petroliere și miniere din România, resursele de petrol și cele minerale situate în subsolul țării și al platoului continental românesc al Mării Negre fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. Principiul naționalizării bogățiilor din subsolul României a fost consacrat de prevederile Constituției din anul 1923 și de atunci acest sistem și-a dovedit funcționalitatea. Menținerea suveranității naționale asupra acestor resurse este importantă și din perspectiva securității energetice. Rolul A.N.R.M. în acest context este acela de a asigura exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu principiul interesului național. Dezvoltarea durabilă a sectoarelor minier și petrolier nu se poate realiza în lipsa armonizării acestui principiu cu cel al ocrotirii dreptului la proprietate privată.
 
ODJ: Putem nădăjdui la un model românesc de dezvoltare durabilă, ferit deopotrivă de excese etatiste, dar și de cele ale nechibzuinței individuale? Cum pot lucra economiștii și inginerii (alături de alte specialități profesionale) la conturarea unei discipline legale și morale în domeniu, la noi în țară și nu numai?
GhD: Experiența acumulată în zona de explorare și producție a resurselor naturale din România, cadrul legislativ racordat la prevederile europene din domeniu, implementarea unor modele de dezvoltare în funcție de specificul țării noastre, armonizate cu bunele practici instituite pe plan mondial în acest sector sunt atributele exemplului românesc de creștere durabilă. Totodată, creăm, pas cu pas, o platformă solidă de dialog, schimb de opinii și experiență cu specialiști din domeniul resurselor naturale, economic, tehnic și din alte discipline. Experți A.N.R.M. participă periodic la conferințe naționale și internaționale, forumuri de discuție, dezbateri publice. Portalul de informare a cetățenilor privind gazele de șist, realizat în cadrul campaniei lansate anul trecut, conține informații sintetizate cu ajutorul unei echipe de specialiști din domeniu și reprezentanți ai mediului academic. Mizăm în continuare pe o colaborare productivă între instituțiile statului, specialiști, membri ai comunităților locale și ai mediului academic, astfel încât să putem identifica mijloacele optime pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale.
Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Aș invoca aici o opinie care aparține unui partener important al Fundației DIGNITAS, prof. Florin Munteanu, opinie pe care o împărtășesc, cu privire la contextul în care trebuie să gândim toate proiectele și inițiativele. Dezvoltarea explozivă a științei și tehnologiei în contextul generalizării societății informaționale și germinării economiei bazate pe cunoaștere are ca principală consecință accelerea exponențială, la scară globală, a tuturor componentelor vieții socio-economice.

Evenimentele diplomatice la care am deosebita onoare să particip fac parte din activitatea specifică atât calității mele de Consul Onorific al Republicii Macedonia în România, cât și aceleia de președinte al unei importante și deosebit de active camere de comerț și industrie românești – cea a județului Prahova. În ceea ce privește legătura dintre prezența constantă la evenimentele diplomatice și activitatea Camerei Prahova, lucrurile sunt foarte bine conexate.

Sunt câteva lucruri fundamentale care fac diferența. În primul rând, este vorba despre un nivel maximal al exigențelor profesionale și de misiunea publică pe care SRR o are. Asta se transpune în respectul față de meserie, de profesie și, implicit, de public. Sunt trăsături comune tuturor posturilor corporației: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Antena Satelor, studiourile regionale, Radio România Internațional. Informațiile pe care aceste posturi le transmit sunt, în primul rând, verificate.

Dialog cu prof. Vasile Trifu, președintele Sindicatului Independent din Învățământul Preuniversitar Sector 4 București (SIIPS4), afiliat la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Sindicalism nu înseamnă doar revendicări de ordin financiar, exteriorizate prin greve și manifestații de stradă. Înseamnă și profesionalizare, analiză economică, angajare socială. Ne vorbește despre acestea prof. Vasile Trifu, președintele Sindicatului Independent din Învățământul Preuniversitar Sector 4 București (SIIPS4), afiliat la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Professor Mariana Nicolae in dialogue with Professor Lindsay Tighe
I first met Lindsay Tighe by email. James Moulder, my mentor and very good friend, a visiting professor at ASE, has introduced us. Then I met her in person in Australia in 2013 and we had a chat over a lovely cup of coffee somewhere in the Mornington Penisula, not far from Melbourne, where she lives with her husband Michael and two little dogs, Wilson and Becky. Lindsay is a successful and highly regarded speaker, businesswoman, author and coach. She is passionate about inspiring people to improve their own lives and the lives of others.

One of the principal topics of debate at the glo-bal level is the economic, military and political ascendancy of the so-called emerging world, accompanied by the relative decline of the West. These two interlocking trends are embodied in the China-US dynamic and the growing pains of the new world order, which is thought to be on the verge of replacing the US-dominated one of the post-Cold War era. This is most apparent in places such as the South China Sea, where China is making a bid for recognition of its regional hegemony through territorial claims which are directly challenging US security guarantees and the legitimacy of its regional influence.

Interviu cu prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București
Universitatea din București împlinește 150 de ani. Enunțarea evenimentului constituie argument în sine pentru valorizarea instituției ca reper dincolo de spațiul academic și de cel urban. Poziționarea emblematică în centrul Capitalei, precum și cea atestată prin evaluare la nivel de cercetare avansată și educație înseamnă deschidere și participare.

Dialogue with George M. Cairns, Ph.D., Professor of Management, RMIT University, Melbourne, Australia
The key-words of your recent research are “critical scenario method” (CSM). Please explain how this approach is able to break the “black box” of future realities, with particular emphasis on international business, a field in which there is never enough good foresight available for decision makers. Which is the “critical” aspect of this analytic instrument?

Convorbire cu Radu Timiș, CEO Cris-Tim
Domnule președinte, întrucât au trecut peste două decenii de „experiență Cris-Tim”, vă rugăm să vă referiți la secretul acestei incontestabile povești de succes. Și cum nimic nu prea poate să fie, în mod sistematic, întâmplător, ce înseamnă, practic, tripticul „viziune”, „misiune” și „valori” pe care îl putem considera drept deviză a Cris-Tim?

Noua economie a tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C) este de decenii bune refugiul intelectual al celor care caută strategii mai energice de creștere economică globală. Și, cu toate acestea, chiar într-o economie matură precum a SUA, ea a fost prinsă într-o buclă financiară de avânt-prăbușire (boom-bust) la cumpăna dintre milenii – „criza dot.com”. Cum poate fi „sustenabilizat” acest sector fecund al economiei și, totuși, neimun la capriciile mișcărilor economice generale?

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I