Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Balanced scorecard
Planificarea Strategică a Guvernului

Economistul nr. 3, 15 februarie 2016


Balanced scorecard Planificarea Strategică a Guvernului

Publicarea la începutul lunii ianuarie a Planurilor sectoriale ale ministerelor Guvernului a luat pe mulți dintre noi prin surprindere, în primul rând prin formatul lor, care diferă în mod evident de cele ale documentelor similare anterioare. Fiecare Plan sectorial (al fiecărui minister) include o Hartă a Strategiei și un Plan Strategic, semnalizând o nouă abordare, care trece dincolo de aspectul formal al acestor documente. Este vorba de aplicarea unor principii de Planificare Strategică moderne, utilizate pe plan internațional, principii care sunt într-o bună măsură diferite de cele ale de guvernelor anterioare. Documentele preliminare pot fi consultate pe site-ul Guvernului României (www.gov.ro) în secțiunea Obiective | Strategii, Politici, Programe.

Ce anume este diferit?

Harta Strategiei

Orice Plan Strategic utilizat în guvernările anterioare a inclus Priorități și Obiective, dar acestea au fost grupate în categorii mai mult sau mai puțin arbitrare, de obicei în funcție de diversele sub-sectoare ale ministerelor.

Plasarea lor în perspective strategice, în cadrul modelului grafic numit Harta Strategiei, permite gruparea lor pe baza cauzalității (a relațiilor de Cauză-Efect) dintre multiple perspective strategice. În cazul formatului de Hartă a Strategiei folosit de Guvern, cele cinci perspective strategice utilizate sunt:

Perspectiva PRIORITĂȚI STRATEGICE

Această perspectivă cuprinde obiectivele fundamentale, denumite Priorități Strategice, echivalente Priorităților din Viziunea Programului de Guvernare. Acestea nu pot fi însă îndeplinite în mod direct, ci prin contribuția Obiectivelor Strategice din perspectivele inferioare.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Contestarea legislației privind organizarea alegerilor locale pentru primari și președinți de consilii județene cu câteva luni înaintea scrutinului de președintele PNL Alina Gorghiu reprezintă o eroare strategică ce – contrar intervențiilor nenumăraților și mereu acelorași experți într-ale democrației electorale românești – nu are în realitate mai nimic de-a face cu preocuparea pentru asigurarea unei bune reprezentativități democratice, oricum am defini-o. Această așa-zisă dezbatere, generată de calcule politice partizane nici ele tocmai clare, este rezultatul unei bine documentate imaturități intelectuale a scenei politice românești, dar și a unui cerc vicios al precarității – o precaritate originară – de care suferă instituțiile politice democratice autohtone.

Anul 2015 a avut posibilitatea să intre triumfal într-o scurtă istorie ca „anul celor mai multe și mai consistente facilități în domeniul turismului”. Organizațiile patronale și asociațiile profesionale s-au grăbit chiar să-i ridice ode. De ce? Pentru că după o bătălie lungă, de peste 20 de ani, cu toate guvernele postdecembriste, turismul național avea șansa să se alinieze politicilor de facilități practicate în toate țările UE și nu numai. Într-un singur an, 2015, care promitea a fi unul cu rezultate dintre cele mai favorabile, Guvernul Ponta a aprobat – prin legi speciale – reducerea TVA în turism de la 24 la 9 la sută, aplicarea și în unitățile de turism a Legii de reducere a TVA la produsele alimentare și introducerea tichetelor de vacanță pentru personalul din sectorul bugetar.

Forfota de pe piața lemnului și din jurul ei îndeamnă la o privire așezată. Executivul a stabilit noi reglementări, prin care prețurile de referință pentru fiecare an de producție în domeniu „sunt prețurile masei lemnoase pe picior, care se recoltează din fondul forestier proprietate publică și vor fi determinate anual, în condiții de piață, în funcție de specie sau grupa de specii, de gradul de accesibilitate, de sortiment și de tehnologia de exploatare.

Relieful de idei în care se ridică tematica celor paisprezece eseuri privitoare la ideologia precumpănitoare în lumea contemporană este dominat de intenția explicativă, de dorința autorilor de a oferi cititorilor cărții la care mă voi referi diagnoza de stare a lumii în care trăim. Deslușirea limbajului ideologic contemporan începe cu nota de prezentare a cărții Corectitudinea politică. „Religia” marxistă a Noii Ordini Mondiale (coordonatori William S. Lind, Andrei Dîrlău, Irina Bazon, Editura ROST, București, 2015), notă semnată de Claudiu Tîrziu, directorul editurii, în care aflăm clar și concis: „Corectitudinea politică este o ideologie: marxism cultural”.

În ultimele decenii, economia globală a suferit transformări importante, dintre care cea mai semnificativă pare a fi apariția economiei digitale, care a generat mutații profunde la nivel mondial, inclusiv în domeniul fiscalității. Au apărut însă și diverse forme, mai mult sau mai puțin sofisticate, de erodare a bazei de impozitare prin separarea locului impozitării de cel în care se creează valoarea, prin exploatarea diferențelor de regimuri fiscale între țări, prin recurgerea la metode de evaziune fiscală „legală” etc.

Dincolo de vremuri și de vreme, pădurea rămâne. E un tezaur al cărui potențial stă la dispoziția economiei, a cerințelor și a diverselor idei și planuri. Valorificarea ține de știință, de lege și de cine le aplică. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva deține 49% din fondul forestier național, după cum arată cifrele la 30 septembrie 2015: 3.208.792 ha, suprafața fondului forestier proprietate publică a statului.

Silvicultura, ca domeniu economic și ca știință, deține privilegiul expunerii din plin și al interesului cuprinzător pe care le poate genera natura, esențializată într-unul dintre elementele ei perene: pădurea. Instituțional, gestionarea acesteia o asigură Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având misiunea gospodăririi durabile și unitare a fondului forestier proprietate publică a statului.

Reper și continuitate pot fi considerate cuvintele-cheie care definesc anul 2015 pentru Regia Națională a Pădurilor – Romsilva: reper într-o evoluție care a atins vârsta sfertului de secol, continuitate într-o ascensiune deschisă ferm către perspectivă. Indicatorii statisticii economice de profil, dincolo de obiectivitatea cifrelor ilustrând ceea ce a fost, au darul să argumenteze un prezent și să genereze o stare de încredere în viitorul tezaurului pe care-l formează natura, viața însăși.

Direcția Silvică Prahova – director, ing. Dragoș Gabriel Ciomag – deține un reper de interes economic mai puțin obișnuit: crescătoria de fazani Gherghița. Se află în pădurea cu același nume de pe teritoriul satului Curcubeu, comuna Balta Doamnei. De la București sunt 45 km, de la Ploiești, 25. La intrare, treci printr-un filtru sanitar-veterinar – cerință elementară ca să fie exclusă contaminarea fazanilor. Ca simplu trecător, o percepi ca probă de seriozitate, de lucru făcut ca la carte.

Așa cum se profilează lucrurile, acum, la început de an, 2016 se anunță extrem de bogat în materie de legislație. Pe de o parte, se manifestă interesul parlamentarilor de a-și încheia actualul mandat de patru ani cu un bilanț cât mai consistent deoarece la alegerile din toamnă au de „dat socoteală” electoratului, iar pe de altă parte, Cabinetul Cioloș are de îndeplinit o serie de obiective programatice presante, orice amânare a deciziilor constituindu-se „pietre de moară” în special pentru președintele Iohannis, care – cum bine se știe – și-a dorit cu ardoare „guvernul său”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I