Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial În încercarea de a explica motivele pentru care România a pierdut investiția într-o fabrică de motoare a firmei Daimler, vicepremierul Costin Borc a oferit câteva explicații suplimentare. Cea mai importantă este legată de faptul că investitorul german ar fi pus o condiție importantă, și anume ca locul în care se situează proiectul industrial să se afle la 17 ore de fabrica din orașul german Bremen. Era o scuză credibilă pentru pierderea unei investiții, pentru că s-a spus, geografic, orașul Sebeș din județul Alba, acolo unde grupul german are deja o investiție, nu ar fi putut concura cu locația din Polonia. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 10, 2016
Economistul 10, 01 iunie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Afaceri globale

Ajustări strategice de circumstanță

Constrâns de realități, Guvernul Federației Ruse încearcă să-și adapteze strategia pe termen lung la meandrele evenimentelor economice interne și externe, corectând, din mers, proiectele afectate de trecerea timpului. În acest context, planul cuaternal de dezvoltare pe 2016-2019 se transformă în plan trienal 2017-2019, care va intra în vigoare ceva mai repede, respectiv, din toamna anului 2016. Până în luna octombrie a.c., exercițiul bugetar pe anul 2016 urmează să fie încheiat, cu rectificările de rigoare din luna iunie, anumite obiective prevăzute și nerealizate, cum ar fi, de pildă, privatizarea companiilor „Rosnefti” și „Bașnefti”, urmând a fi preluate în planul trienal.

Rusia amenință să devină o putere economică în era post-petrolieră

Dintre toate țările ale căror economii se bazează pe exploatarea și exportul de materii prime, Rusia este pe cale să depășească șocul produs de prăbușirea burselor de mărfuri. Fără a face la fel de mult zgomot, precum Arabia Saudită care a anunțat cu surle și trâmbițe planurile de dezvoltare în era post-petrol, economia rusă suferă mutații masive, dorite de mult timp de președintele Vladimir Putin.


ECONOMISTUL Am citit pentru dumneavoastră

Despre avantajul competitiv

Apărută inițial în 1985 și publicată în peste 10 ediții, lucrarea Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance (Avantajul competitiv: realizarea și menținerea unor performanțe superioare)1 de Michael E. Porter2 introduce și analizează conceptul de „avantaj competitiv” la nivel microeconomic, de companie (firmă).

ECONOMISTUL Cercetare, dezvoltare

„Academia de Studii Economice își propune să fie o voce pregnantă în dezbaterea temelor economice ale țării”

Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rector al ASE București

Evoluția pensiilor în ultimii 12 ani. Plus ce ar putea urma în 2016-2017

Puterea de cumpărare a pensiei medii a revenit anul trecut și a depășit nivelul maxim istoric din 2009, de aproape două ori și jumătate mai mare decât în anul de referință 2003. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o creștere neîntreruptă a veniturilor pensionarilor în termeni nominali în ultimii 12 ani, potențată însă la nivel real de evoluția inflației. 

ECONOMISTUL Punctul pe I

Fiscul suspectează Trezoreria

Ca tot românul, fac frecvent descoperiri fără voie. Cea mai recentă constatare: Fiscul suspectează Trezoreria de blat cu datornicii la Bugetul statului!

ECONOMISTUL În dezbatere

Redresare vs. lichidare – rolul băncilor

O privire asupra insolvenței din perspectiva opusă fatalității parcă generalizate în abordările curente ale temei este ceea ce a oferit forumul „România durabilă: redresare vs. lichidare – rolul băncilor”, organi-zat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și proiectul „România Durabilă”, având partener media principal revista „Economistul”. Exponenți ai întreprinderilor mici și mijlocii și ai industriei de anvergură, practicieni în insolvență, reprezentanți ai unor bănci de prim rang, ai mediului universitar și ai autorităților au avut un dialog vizând sprijinirea firmelor ajunse la un moment dat în dificultate, pentru salvarea lor și în beneficiul inclusiv al statului.

Sunt realiste așteptările față de sistemul bancar?

MIT: Băncile practică clauze abuzive.REALITATE: Mai puțin de 1% din debitori au reclamat băncile la ANPC pentru clauze abuzive. Până în prezent, instanțele au constatat clauze abuzive în mai puțin de 0,2% din contracte.

Ne trebuie un rege tehnocrat

Pe 10 mai s-au împlinit 150 de ani de când Carol I a fost proclamat domnitorul României. Dar cu această ocazie aș vrea să readuc în discuție momentul „delicat” când președintele Băsescu, cu revista Historia în mână, i-a spus Regelui Mihai la tv că a fost „slugă la ruși”. Spre deosebire de el, care se zbătea să nu lase țara pe mâna comuniștilor și se lupta cu rușii.

ECONOMISTUL Macroeconomie

Prețul energiei electrice din România, în context european

Pe parcursul ultimilor zece ani, diferența dintre prețul curentului livrat populației și cel livrat în industrie a crescut în România de la 1% la 84%, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Această evoluție nu a făcut, însă, decât să urmărească tendința europeană în materie, diferența medie de preț între cele două tipuri de consumatori la nivelul UE fiind în prezent de 132%.

Ce va însemna pentru economie revenirea inflației pe plus

Rata inflației doboară noi recorduri, intrând puternic în domeniul negativ. Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna aprilie 2015. Conform Institutului Național de Statistică, în luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% dețin o pondere de 20,0%. Aceste evoluții au la bază în principal decizii de politică fiscală: reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 19% în două etape succesive, cu 4 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual de la 1 ianuarie 2017; extinderea sferei de aplicabilitate a cotelor TVA reduse pentru unele categorii de bunuri și servicii de la 1 iunie 2015 și 1 ianuarie 2016; eliminarea accizei speciale la combustibili la 1 ianuarie 2017. 
ECONOMISTUL Finanțare

Rolul băncilor în finanțarea IMM

Proiectul „România Durabilă” și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) au derulat dezbaterea „Rolul băncilor în finanțarea IMM” (moderator, Daniel Apostol), cu parteneriatul media principal asigurat de „Economistul”, în cadrul oferit de hotelul „Marshal Garden Dorobanți”. Într-un context profesionist prin participare și abordare și, în același timp, deschis către o largă receptare prin temă și subiecte, reuniunea a confirmat actualitatea și dominanța nevoii de capital pentru susținerea companiilor mici și mijlocii.

Piața de capital și finanțarea economiei

Piața autohtonă de capital nu își îndeplinește, deocamdată, rolul de finanțare a economiei naționale. Problemele cu care se confruntă principalii jucători, atât reprezentanți ai principalelor instituții de capital, de reglementare în domeniu, cât și ai mediului de afaceri au fost dezbătute în cadrul conferinței Piața de Capital și Finanțarea Economiei organizate de Asociația pentru Studii și prognoze Economico-Sociale – ASPES și România Durabilă, la care partner media a fost revista Economistul.

Finanțarea IMM: metode și tehnici noi pe piețe

Rolul și importanța IMM-urilor în economia românească și europeană a fost subliniat de atâtea ori încat nu mai trebuie explicat și justificat.După criza din 2007-2008, problema accesului IMM-urilor la finanțare a devenit o temă extrem de importantă atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Atât de importantă, încat a fost declarată o problemă majoră, semnificativă la summit-ul Grupului G20 de la Pittsburgh, SUA în septembrie 2009. 

ECONOMISTUL Fonduri europene

Absorbția fondurilor europene, o problemă transpartinică

Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

„Vom vedea cum România va începe să se împartă. Va apărea România bogată și România săracă”  

Interviu cu Gheorghe Boeru, președintele și fondatorul companiei „Romair Consulting”.

MADR a anunțat noul calendar pentru depunerea de proiecte prin PNDR 2014-2020

Prin PNDR 2014-2020 România are la dispoziție 8 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 miliard de euro mai puțin față de mandatul anterior. Așteptat cu interes de cei care vor să investească în agricultură și dezvoltare rurală, programul a pornit greoi, iar calendarul anunțat la începutul anului 2016, care prevedea lansarea mai multor submăsuri începând cu luna februarie, a fost amânat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a justificat această modificare prin faptul că a lucrat la simplificarea procedurilor, precizând că amânarea nu atrage pierderi financiare.

Glonț, pe lângă Planul Juncker

România a trecut glonț pe lângă Planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei ce ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.


ECONOMISTUL Business

An bun pentru producția de legume, dar să vedem prețurile

Legumicultura este cunoscută drept o afacere care necesită multă muncă, dar care poate aduce și satisfacții, dacă e practicată de persoane care se pricep. Însă ca să obții și profit e nvoie și de un alt ingredient: noroc. Și asta pentru că legumicultorii sunt la mâna naturii, indiferent dacă legumele sunt cultivate în câmp sau în spații închise. Mai ales de când schimbările climatice aduc din ce în ce mai frecvent fenomene meteo extreme.

Producția vegetală – rezultate, tendințe și poziția în topul european

Anul trecut producția de grâu a crescut cu 3,5% față de 2014, deși suprafața cultivată a scăzut cu 3,3%, prin majorarea randamentului la hectar (+7,0%). În schimb, cu toate că suprafața cultivată cu porumb a crescut ușor (+0,6%), rezultatul a fost considerabil mai slab (-26%), din cauza reducerii randamentului la hectar (-26,5%). 

Rare Whisky Apex 1000 Index sau cum să pui banii la învechit

Vinul, cu cât se învechește, cu atât e mai bun și mai scump. Lucru valabil, de altfel, și pentru whisky. Dincolo, însă, de înțelepciunea tradițională atemporală, anul trecut, cele două delicatese s-au mișcat în sensuri diferite, judecate ca instrumente investiționale. Asta pentru că piețele susținute de colecționari sunt suficient de lichide pentru a putea fi considerate niște burse în toată regula, având inclusiv indici sintetici.

Două târguri, același nume, mai puțini vizitatori 

Diriguitorii turismului românesc – ministerul de resort, federațiile patronale și asociațiile profesionale naționale – se întrec în a se face „că fac totul pentru binele industriei vacanțelor din țara noastră”; idee generoasă, dar aplicată adeseori strâmb. În problematică de strategii, proiecte de management, reglementări naționale, aceiași diriguitori se plâng mereu că nu găsesc înțelegere din partea guvernului și parlamentului, adică nu beneficiază de finanțare. Situația e pe jumătate adevărată, pe jumătate, nu. Dacă ar adopta o poziție fermă, activă, în dialogul cu autoritățile, și nu una diplomatică, de supunere, răspunsul ar fi cu totul altul. Totodată, în cazul ideilor simple, pe care le-ar putea rezolva singure, aceiași diriguitori ai turismului adoptă un stil amestecat, de tipul „e bine și așa, e bine și altfel”.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I