Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Cele două țărmuri, dar și tărâmuri – cel vestic și cel estic – ale Atlanticului de nord fac în prezent obiectul unei mișcări unde, metaforic vorbind, economia se ia la trântă cu geografia, iar politica dă semne să se ralieze, de această dată, celei dintâi, cu toate că are, prin natura ei, destule servituți teritoriale primare. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 3, 2016
Economistul 3, 15 februarie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Business

AFACERI CUM LAUDE
Most Loved Employers. Piața muncii, vedere dinspre angajați

Într-un timp al veleitarismului confundat cu aspirația și al iluziei cultivate în sensul că motivația rezolvă orice, pragmatismul și profesionalismul unui demers cum este studiul Most Loved Employers pot să aducă o doză de obiectivitate în relațiile de pe piața muncii. Realizat de compania pentru cercetare de piață Mercury Research la inițiativa lansată de Inspire Group, „jucător activ și creativ în industria serviciilor de promovare a imaginii angajatorilor”, studiul îi ajută pe aceștia „să înțeleagă așteptările potențialilor angajați, punctele forte și punctele slabe și să-și construiască în mod informat un brand de angajator de succes”.

AFACERI CUM LAUDE
Campionatul firmelor cu „firmă”. Un recurs la metoda Superbrands

Capacitatea consumatorului român de a aprecia valoarea unui produs a evoluat considerabil de la prima până la a șaptea și cea mai recentă ediție a Programului Superbrands România. Românii au devenit mai receptivi la calitățile produsului care dau forță unui brand, mult mai receptivi decât la atributele marginale, precum umorul unui clip care promovează produsul și, implicit, brandul. Este una dintre ideile care au animat Gala de decernare a distincțiilor ediției 2015/2016 a Programului Superbrands România.

O măsură a dezvoltării
Afacerea parcurilor logistice se extinde în provincie, încet

Compania cehă P3 Logistic Parks, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de parcuri logistice din România și din Europa, își propune să-și extindă afacerile în restul țării, după ce a ajuns cu parcul P3 Bucharest la opt clădiri și o suprafață de 215.000 mp de spații de depozitare. P3 Bucharest, de la intrarea autostrăzii A1 în București, este cel mai mare parc logistic din România, iar compania cehă a lansat deja construcția unei noi clădiri de 42.800 mp, pe lângă cele două investiții noi deja aflate în derulare.

Legile holdingului
Grupurile de firme românești nu-și mai doresc companiile-mamă înregistrate în Olanda

Oamenii de afaceri străini și români ezită să se lanseze în investiții noi în România sau să le dezvolte pe cele deja lansate pentru că întâmpină mari dificultăți fiscale atunci când vor performanță de la managementul financiar al grupurilor de firme pe care le conduc. „Una dintre problemele mari cu care se confruntă grupurile de firme românești este consolidarea. De pildă: la nivelul unui grup, pierderile unora dintre companiile componente ar trebui să se compenseze cu profiturile celorlalte, iar grupul să raporteze un singur rezultat brut consolidat”, a declarat Ana Bobircă, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Recolta dividendelor va încinge spiritele la Bursa din București, în curând

Sezonul dividendelor pare că întârzie în acest an. Jucătorii nu se mai grăbesc, ca altădată, „să pună presiune pe cumpărare” de acțiuni la Bursa de Valori București (BVB). Dimpotrivă, în loc să crească, stimulate de apetitul pentru dividende, cotațiile sunt într-o tendință pronunțată de scădere. În general, criza cu care piețele financiare au debutat în 2016 afectează calculele jucătorilor, potrivit brokerilor și administratorilor de investiții consultați de revista Economistul.


ECONOMISTUL Macroeconomie

TTIP
Efectele scontate ale Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP): continuarea dezbaterii


TTIP este cel mai intens dezbătut mega-acord comercial negociat în prezent de Uniunea Europeană cu parteneri extracomunitari. În opinia unor experți internaționali, acest parteneriat între UE și SUA reprezintă mult mai mult decât „încă un acord comercial preferențial”. Acesta are drept obiectiv consolidarea legăturilor dintre cele mai mari entități economice ale economiei mondiale, în contextul eșecului negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Doha desfășurate sub egida Organizației Mondiale a Comerțului, intensificării concurenței globale în planul acordurilor comerciale preferențiale și al scăderii influenței UE și SUA în comerțul mondial (Fontagné, Gourdon, Jean, 2013).

TTIP
Controversatul TTIP!?

Fără nicio îndoială, una dintre cele mai ample și importante inițiative economice internaționale o reprezintă Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții – TTIP. Lansat în 2013, TTIP a ocazionat intense negocieri între Uniunea Europeană și SUA, derulate de regulă în spatele ușilor închise. Obiectivul său declarat îl constituie reducerea barierelor în calea relațiilor economice dintre SUA și Uniunea Europeană (tarife vamale, restricții privind investițiile, reglementări inutile etc.) în vederea amplificării schimburilor economice dintre cele două părți.

TTIP
Economia mondială și perspectiva unor noi reguli ale jocului în domeniul comerțului și investițiilor: implicații geopolitice ale TTIP

Ultimul sfert de veac a fost caracterizat de adâncirea, consolidarea și maturizarea globalizării astfel încât aceasta a devenit o realitate, un fapt împlinit și chiar o banalitate, deși implicațiile sale nu sunt întotdeauna explicite, tocmai pentru că ne confruntăm cu ele în fiecare zi. Globalizarea a trecut de la activitățile economice producătoare de bunuri și servicii la schimbul de informații și de la state (în sens de economii) la firme și apoi la indivizi, reclamând prin ubicuitatea sa reguli și instituții noi sau, în lipsă de ceva mai bun, măcar o adaptare, fie ea și provizorie, a celor existente.

TTIP și companionii
Rădăcinile legitime ale reacționarismului anti-globalizare

Odată cu definitivarea textului pentru Trans-Pacific Partnership (TPP) dintre SUA și mai multe țări asiatice și sud-americane, americanii și-au îndreptat privirea către accelerarea negocierilor pentru TTIP, Transatlantic Trade and Investment Partnership, care se derulează între guvernul american (gurile rele ar spune lobbyiștii corporatiști ai guvernului american) și Comisia Europeană. În vreme ce TPP va trece acum prin procesul controversat de aprobare politică, vor mai trece cel puțin trei sau patru ani până când s-ar putea definitiva negocierile TTIP, timp în care acestea trebuie să supraviețuiască unei opoziții din partea societății civile diverse și cu propriile sale pârghii politice (organizații de mediu, sindicate etc.).

TTIP, o răscruce a echilibrelor comerciale și motiv de reflecție asupra unor incapacități ale României

TTIP poate fi înțeles mai bine dacă privim atent contextul actual al politicilor comerciale, marcat de o permanentă dispută între avocații liberului schimb și cei ai protecționismului în comerțul internațional. Există multe voci, inclusiv în UE, conform cărora în inițiativele de liberalizare sunt câștiguri, dar pot fi și pierderi, iar efectele unei liberalizări complete a comerțului internațional nu trebuie supraestimate (după unii numai 0,5% creștere a PIB-ului mondial, în timp ce liberalizarea parțială în Runda Doha ar duce numai la 0,1% creștere PIB-ului mondial).

TTIP
Punct de vedere al AOAR față de TTIP

TTIP are la bază o idee economică, de forță: eliminarea la nivel global a restricțiilor tehnice, vamale, permițând lărgirea accesului unui număr în creștere de țări la tehnologii și produse noi. Detaliile negocierilor, protejate de confidențialitate deosebită, au generat numeroase suspiciuni legate de viitoare anulări ale unor restricții vizând securitatea alimentară la nivel UE, ca și posibilitatea de liberalizare a unor servicii, cum ar fi cele medicale.

TTIP la confluența jocului de interese nu totdeauna convergente

Prevalența aranjamentelor de integrare regională specifice începutului de nou secol, îndeosebi apariția celor etichetate de analiști drept „mega aranjamente”, caracterizează recenta arhitectură a sistemului economic, devenit unul global. Aceste aranjamente sunt diferite de cele considerate tradiționale în ce privește anvergura, obiectivele și consecințele sistemice, fiind orientate către o integrare mai profundă și mai cuprinzătoare și focalizându-și cadrul reglementar către oferirea unei platforme viabile pentru lanțurile regionale sau transregionale creatoare de valoare prin asigurarea unui climat de afaceri definit prin liberalizare, transparență și predictibilitate.

TTIP
Poziția CNS Cartel Alfa privind acordul de liber schimb SUA-UE

Acordul TTIP poate aduce avantaje comerciale ambelor părți. Cu toate acestea, există multe motive de îngrijorare la nivelul opiniei publice din Europa, privind în special clauza de soluționare a conflictelor dintre corporații și state (ISDS). Dacă aceasta va fi inclusă în acord, statele membre ale UE se vor vedea obligate să accepte deciziile unor instanțe de arbitraj private, în cadrul unor posibile conflicte cu investitorii americani. De aceea, Cartel Alfa nu este de acord cu includerea clauzei ISDS în acordul care va fi încheiat (vezi cazul Roșia Montană).

TTIP
Deficitul balanței comerciale s-a intensificat în 2015

La începutul lunii februarie, Institutul Național de Statistică a comunicat datele privind dinamica fluxurilor comerciale internaționale ale României în decembrie 2015. Conform datelor INS, exporturile au crescut cu 3,8% an/an (ritm în accelerare de la 1,8% an/an în noiembrie), la 3,94 miliarde euro în decembrie. Exporturile către țările membre ale Uniunii Europene s-au majorat cu 3,9% an/an, la 2,75 miliarde euro, iar vânzările spre țările din afara UE au crescut cu 3,4% an/an, la 1,20 miliarde euro.

TTIP
România: o economie mică surprinsă de oportunitățile TTIP

De câte ori v-ați izbit de pasivitatea românească? Sub ce forme? Cum ne vindecăm de pasivitate? Cum ne raportăm la caruselul global al intereselor economice? Dar mai ales când ne apucăm serios și inteligent de treabă? Când găsim combinația optimă dintre succesul economic și circumstanțele politice? Acum un an, spuneam că fiind „prinși în ițele politicii noastre dâmbovițene, pierdem din vedere mizele mari, de stringentă actualitate, la nivel european și mondial”i. Este vorba despre noile oportunități ale Parteneriatului Transatlantic de Comerț și Investiții. Pe scurt, este vorba despre TTIP.

TTIP
Capcanele minții

O analiză detaliată privind un acord economic între EU și SUA este prematură fiindcă acesta nu este încă finalizat oficial. Detalii ale acestui acord au inundat însă presa de specialitate, provenind din surse neidentificate, dar aparent informate, ceea ce a provocat reacții virulente pro și contra. Cum acronimele acordului în engleză sunt TTIP, sunt tentat să folosesc un calambur care de fapt constituie esența acestui articol.

TTIP
Interconectivitatea americano-europeană (TTIP) și comerțul extern al României

Trăim într-o epocă a interdependențelor complexe care pot genera neplăceri, în cazul în care nu sunt percepute și gestionate adecvat, sau creează șansa beneficiilor pentru cei care au îndemânarea de a le canaliza în propriul folos ori al obținerii unor bunuri comune internaționale. J. Nye scria recent că, în 1991, când președintele american George H.W. Bush proclama „o nouă ordine mondială”, el trimitea tot spre „ordinea” instaurată după Al Doilea Război Mondial.

ECONOMISTUL Am citit pentru dumneavoastră

ASPES – calendarul activităților în 2016

ASPES – Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale lansează un program cuprinzător de activități în 2016, tot atâtea argumente ale racordării la realitate, cu deschidere către o perspectivă din ce în ce mai apropiată. Luna februarie cuprinde: 15 februarie – reuniunea colectivului coordonator al studiului „Noi modalități de finanțare a economiei”.

ECONOMISTUL Finanțare

ASPES - comunicat de presă

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) își orientează activitatea pe linia susținerii dezvoltării economiei naționale – în perimetrul proceselor de integrare europeană și de deschidere globală în care este implicată –, pe fondul recursului la rigoarea judecăților științifice, precum și la pragmatismul soluțiilor de actualitate. Cercetarea problematicilor economico-sociale și comunicarea rezultatelor desprinse – deopotrivă actorilor privați și autorităților publice responsabile – reprezintă direcții esențiale ale activității curente și de perspectivă ale ASPES.


ECONOMISTUL autorități

Balanced scorecard
Planificarea Strategică a Guvernului

Publicarea la începutul lunii ianuarie a Planurilor sectoriale ale ministerelor Guvernului a luat pe mulți dintre noi prin surprindere, în primul rând prin formatul lor, care diferă în mod evident de cele ale documentelor similare anterioare. Fiecare Plan sectorial (al fiecărui minister) include o Hartă a Strategiei și un Plan Strategic, semnalizând o nouă abordare, care trece dincolo de aspectul formal al acestor documente.

Lemnul – o valoare care trebuie respectată

Forfota de pe piața lemnului și din jurul ei îndeamnă la o privire așezată. Executivul a stabilit noi reglementări, prin care prețurile de referință pentru fiecare an de producție în domeniu „sunt prețurile masei lemnoase pe picior, care se recoltează din fondul forestier proprietate publică și vor fi determinate anual, în condiții de piață, în funcție de specie sau grupa de specii, de gradul de accesibilitate, de sortiment și de tehnologia de exploatare.

Despre corectitudine (în) politică

Relieful de idei în care se ridică tematica celor paisprezece eseuri privitoare la ideologia precumpănitoare în lumea contemporană este dominat de intenția explicativă, de dorința autorilor de a oferi cititorilor cărții la care mă voi referi diagnoza de stare a lumii în care trăim. Deslușirea limbajului ideologic contemporan începe cu nota de prezentare a cărții Corectitudinea politică. „Religia” marxistă a Noii Ordini Mondiale (coordonatori William S. Lind, Andrei Dîrlău, Irina Bazon, Editura ROST, București, 2015), notă semnată de Claudiu Tîrziu, directorul editurii, în care aflăm clar și concis: „Corectitudinea politică este o ideologie: marxism cultural”.


ECONOMISTUL macroscop

Bănci
Consecințele concrete ale majorării avansului minim la creditele ipotecare

A patra bancă din sistem a majorat avansul la creditele ipotecare de la 15% la 35% pentru sumele împrumutate în lei și 40% pentru sumele împrumutate și calculate raportat la euro. Pseudoanaliștii s-au repezit, de ambele părți, să găsească părțile bune și părțile rele ale unei probleme de optim personal, fără a se baza pe nimic decât pe impresii și interese personale. Hai să vedem cum stă situația cu cifrele pe masă, fără a face farmacie și fără a complica situația cu calcule laborioase.

Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro. Stabilitatea cursului de schimb a jucat un rol esențial

Produsul Intern Brut trimestrial al României a depășit pentru prima dată în al treilea sfert din 2015 pragul de 40 miliarde euro în valori ajustate sezonier, potrivit datelor prelucrate și comunicate de Eurostat. Astfel, țara noastră face parte din grupul de țări situate exact la mijlocul puterilor economice europene și figurează în continuare drept a 16-a economie din UE, cu șanse de a prinde din urmă alte trei state.


ECONOMISTUL Cercetare, dezvoltare

Educație & CDI
Investiția privată în educație și cercetare

Automatisme demontate într-un dialog cu prof. univ. dr. Iosif R. Urs, președintele Consiliului de Administrație al Universității Titu Maiorescu din București. Ne obișnuisem cu câteva automatisme de felul „învățământul particular e o alternativă la cel de stat”, „privații nu investesc în cercetare”, „dacă plătesc, facultatea-i obligată să mă țină”. Argumentele detaliate de prof. univ. dr. Iosif R. Urs, președintele Consiliului de Administrație al Universității Titu Maiorescu din București, sunt în măsură să demonteze preconcepțiile de acest fel și să susțină cu propriul exemplu reușita investiției private în educație și cercetare – investiția solidă, de amploare, cu țintă înaltă.

Educație & CDI
Planurile-cadru ale școlii de mâine pentru economia de când?

Perspectiva economică abruptă (nu numai la noi) și inerția întinsă (mai ales la noi) accelerează ceea ce ne-am obișnuit să numim reforma în educație; la zi, ea are o temă în analizarea unor viitoare planuri-cadru de studii. Aceste planuri, deși sunt abordate cu așteptări salvatoare și integratoare, nu au cum să fie mai mult decât le arată numele și rostul, adică liste cu discipline pe ani de învățământ și cu număr de ore alocate săptămânal pentru fiecare disciplină. În dezbatere publică sunt variantele de plan-cadru pentru gimnaziu, elaborate de Institutul de Științe ale Educației.

Salarizarea unitară
Progresul, pe bâjbâite

Despre facerea și desfacerea legislației în ceea ce privește salarizarea bugetarilor se poate scrie o mică istorie cu învățăminte, iluzii, paradoxuri și speculații. Scurt spus, lege există din 2010, văzută ca o speranță prin concepție, amânată ca aplicare de la an la an și pe cale să fie reconstruită acum de la zero. Noua promisiune de concretizare vizează actuala sesiune parlamentară. Locurile pe treptele ierarhiei și criteriile de repartizare provoacă (au provocat și anterior) rumoare sinonimă cu suspiciunea.

Știință, cultură și finanțe
Istoria ca valoare adăugată

Încă nu e totul pierdut. Istoria, latinitatea nu sunt unanim amputate, excluse ca discipline de cercetare și de studiu, cum se poate înțelege din proiecte curriculare și comentarii adiacente la zi. De asemenea, din actualitate – cu orizont cuprinzător de timp – face parte și proiectul Noul Muzeu Național de Istorie a României, demers de anvergură nu doar științifică, ci și economică, urbanistică și culturală. Concursul internațional de soluții de arhitectură cu această temă a fost lansat, sub egida Uniunii Internaționale a Arhitecților, cu susținere la nivel național care aduce împreună Cultura, Finanțele Publice, Legislativul, Executivul, Președinția, mediul academic.

Bibliofil
Starea și rostul Universității

La Editura ASE (în colecția „Et in Arcadia ego”) a apărut lucrarea Educație și leadership. Realități și experiențe românești, de Mariana Nicolae. O definire căreia i se poate spune ambientală a cărții conturează profesorul Martin Henson, Decan Emerit cu Afaceri Internaționale la Universitatea din Essex, Marea Britanie, într-un Cuvânt înainte care, la sfârșitul parcurgerii celor 260 de pagini ale volumului, se dovedește a fi fost câtuși de puțin complezent: „Modul în care universitățile pot fi conduse eficient și contribuția pe care universitățile o pot aduce pentru a influența și determina natura leadershipului politic sunt domenii foarte importante și demne de investigat”.

Studii & prognoze
(I)Lichiditatea celor mai lichide acțiuni de pe bursele ECE. Ar trebui investitorii de la BVB să fie îngrijorați?

Deși cele trei dimensiuni ale lichidității – adică lichiditatea aferentă tranzacțiilor pe o piață financiară secundară (engl. market liquidity), lichiditatea aferentă obținerii unor fonduri/finanțări necesare desfășurării activității (engl. funding liquidity) și lichiditatea monetară agregată în sens macroeconomic (engl. monetary liquidity) – sunt dependente una de cealaltă într-o măsură mai mare sau mai mică, investitorii de pe burse sunt preocupați cu precădere de prima, la care ne vom referi pe parcursul acestui articol folosind, simplu, termenul de „lichiditate”.

ECONOMISTUL Afaceri globale

POLIS
Teorii și practici politice

Pe scena istoriei universale au avut loc nenumărate reprezentații de natură politică, succesive ori simultane, sub semnătura unor regizori politici mai mult sau mai puțin apreciați. Cert este că fiecare nouă piesă din domeniu a atras după sine și un joc politic adaptat scenariului și circumstanțelor. La nivel general, marile puteri politice au suferit împreună atacuri pe care și le-au adresat între ele, însă au fost întotdeauna prezente unele pentru celelalte: ideologiile politice existente, cu bune, cu rele, în forma pură în care au luat naștere, dar și într-o structură metamorfozată.

Migrare humanum est?
Bomba cu testosteron

Într-un articol recent pe tema politicilor demografice ale Chinei, am menționat că intervenția statului și normele culturale chineze au produs o distorsiune în cohortele tinere, care au ajuns acum la maturitate deplină (fenomenul „guang gun”, al ramurilor goale) – există 1,19 bărbați la fiecare femeie, genul de raport care apare în societățile vestice numai la vârste înaintate, din cauza speranței de viață mai reduse a bărbaților. Ei bine, am fost surprins să aflu (deși, în retrospectivă, nu ar fi trebuit să fiu deloc surprins) că un studiu de la Universitatea Texas A&M a indicat un dezechilibru între sexe profund în curs de formare în cohortele tinere ale țărilor europene cu cea mai generoasă politică pentru refugiați și migrație.

Uniunea Economică Eurasiatică: comunitate geoeconomică sau diversiune geopolitică?

Pe 24 noiembrie 2015, presa a făcut cunoscută o ofertă pe care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut-o președintelui Vladimir Putin privind o cooperare economică între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică. Oferta vine pe fondul unui conflict nesoluționat în Ucraina, al unor negocieri între Ucraina și UE pe tema unei zone de liber schimb, al unei amenințări aproape ubicue a Statului Islamic după atentatele din Ankara, din Egipt, Liban și Paris și, tensiunilor încă nestinse dintre Rusia și NATO după ce Turcia a doborât un avion militar rusesc care ar fi violat spațiul aerian turcesc și nu s-a supus somațiilor autorităților turcești.

Electori în lume
Ce s-a întâmplat în Iowa?

Deși alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii țin capul de afiș al jurnalelor din toată lumea, organizarea și desfășurarea efectivă a acestora reprezintă în bună măsură un mister pentru observatorii mai degrabă eurocentrici din restul lumii. Nu absența informațiilor sau o condescendentă ignorare a subiectului stau de regulă la baza acestei situații de fapt – mai ales într-o lume în care organizațiile mediatice americane ocupă o poziție dominantă sau, în orice caz, extrem de influentă –, ci însăși complexitatea și particularitatea chestiunii.

Bonds
British Bonds

Marea Britanie va începe de anul acesta să-și plătească o parte din datoriile de stat contractate în urmă cu aproape 90 de ani și folosite la refinanțarea unora și mai vechi, utilizate la finanțarea participării țării la Primul Război Mondial. Practic, actualul guvern de la Londra va începe să răscumpere titluri de stat emise pe vremea când ministru de finanțe al Regatului Unit era Winston Churchill.


ECONOMISTUL Punctul pe I

Ergo
Votul de protest

Străduințele îndelungate ale guvernelor europene de a-și scoate economiile din recesiune au lăsat urme adânci în performanțele pieței muncii, vizibile încă și astăzi. Deși cabinetele centrale au încercat să impună măsuri, puterile le-au fost limitate de contextul lipsei de investiții și consum din economie, care a redus abilitatea companiilor de a face angajări.

  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I